Din când în când, dl Iohannis, coborând din înălțimile stratosferei ozonate, de unde veghează asupra bunului mers al trebilor țării, scoate din sertar mărețul proiect “România educată” (un fel de combinație între tocană din conservă și ghiveci de legume cu “fainoșag”), la care trudește, bibilește și pigulește de mai bine de 7 ani, îmbogățindu-l cu noi și noi “ingrediente”, până când, iată, educația a atins noi culmi de progres, mai ceva decât pe vremea miniștrilor “Genunche”, “Pamblică” și “Pepsiglas”.
Un moment cu mare încărcătură emoțională s-a consumat marți, la Cotroceni în deal, când, la ora 17 trecute fix, în prezența unui mare număr de cetățeni aliniați ca la apelul de dimineță/seară, dl Iohannis a semnat, cu stiloul prezidențial și cu spatele la asistență, Legile Educației. După care s-a deplasat la pupitru și a ținut un discurs istoric, din cuprinsul căruia cităm, fără să cârtim, principalele judecăți de valoare, ele fiind, de bună seamă, mai multe:
“România Educată, proiectul meu de suflet și o prioritate a mandatelor mele, devine realitate”.
“Proiectul România Educată e un angajament îndeplinit”.
“Am reușit să aducem laolaltă sute de experți, să elaborăm soluții coerente pentru îmbunătățirea învățământului”.
“Obiectivul ambițios a însemnat un proiect extrem de complex, laborios, de anvergură, fără precedent”.
“Avansul tehnologic și piața muncii în continuă schimbare presupun adaptabilitate, gândire critică”.
“Cele două legi au fost elaborate în urma unui exercițiu orientat spre realizarea consensului”.
“De astăzi însă, educația bazată pe valori ajunge, așadar, în centrul interesului public”.
“Ne-am propus să evităm capcana schimbărilor de lege. Reforma - un pas obligatoriu dacă dorim să construim o națiune prosperă și puternică”.
“Ce prevăd concret noile legi: în primul rând să rezolve carențele actualului sistem, respect cadrelor didactice, investiții cu prioritizarea zonelor defavorizate, accent pe siguranța elevilor”.
“Pachetul legislativ va transforma experiența elevilor - trasee personalizate, vor învăța în cel mai potrivit mod pentru ei”.
“Mai multe prevederi se adresează construirii unui nou model pentru cariera didactică”.
“Performanțele și dedicarea profesorilor vor fi recunoscute - norme, prime...”
“Cadrele didactice care aleg să predea în zone dezavantajate vor beneficia de prime, sprijin după instalarea la clasă”.
“Se extinde educația duală la învățământul superior. Schimbare deosebit de importantă în contextul avansului tehnologic”.
“Tot pentru a pregăti absolvenții - program de sprijin pentru științele exacte”.
“Sunt ferm convins că prin noile legi avem un cadru solid pe care să construim un sistem de învățământ pregătit pentru încercările vremii”.
“Drumul nu va fi lipsit de provocări. Legile nu vor rezolva problemele dacă nu vor fi puse în aplicare”.
“E responsabilitatea noastră să ajutăm tinerii să-și atingă potențialul, viitoarele generații să navigheze cu succes”.
“Legile pe care le-am promulgat astăzi pun bazele unei Românii care este conectată la evoluțiile secolului XXI și care beneficiază din plin de oportunitățile viitorului”.
“Cele două legi ale educației au fost elaborate în urma unui exercițiu puternic îndreptat spre construirea de consens”.
Etc., etc. Nimic despre analfabetismul funcțional, despre abandonul școlar, despre caftelile dintre elevi (bullying), despre cele 53 de licee din România (educată) cu zero promovare la Bac 2023, toate acestea fiind, desigur și de bună seamă, chestiuni colaterale cu care președintele nostru (mă rog, al celor care l-au votat), acest domn Trandafir al vremurilor noi, nu se făcea ca să strice momentul festiv de la Cotroceni.
... Căci nu așa se văd lucrurile dinspre UE (că tot ne raportăm la “valorile europene”, de trăbă, de nu - vorba unui contemporan). Ba, chiar se văd exact pe dos, Raportul Comisiei Europene (sursa - ec. europa.eu - /info/system /files/2022-european-semester-country-report-romania) arată, printre altele, că: “Sistemul de educație și formare profesională din România se confruntă cu provocări calitative și cu inegalități care riscă să se agraveze, ca urmare a efectelor produse de pandemia de Covid. România se situează mult sub media UE și a țintelor Uniunii în ce privește educația timpurie, competențele de bază, abandonul școlar și învățământul superior. Rata de participare la educația timpurie este scăzută și continuă să scadă, comparativ cu anul 2014, iar rata de frecventare a unei forme de învățământ preșcolar, între vârsta de 3 ani și vârsta de începere a învățământului obligatoriu, este printre cele mai scăzute din Europa, semnificativ mai redusă decât media europeană.
Majoritatea elevilor din medii defavorizate nu au cunoștințe de bază. Ponderea tinerilor cu un nivel scăzut al abilităților de citire, matematică și științe - evaluate prin teste PISA - este aproape dublă față de media europeană (...) Competențele digitale în rândul tinerilor sunt, de asemenea, scăzute (...). Rata de abandon școlar rămâne ridicată, în special în zonele rurale (23,2%) și în rândul comunităților rome, cu consecințe asupra pieței muncii și a incluziunii sociale. Elevii defavorizați sunt adesea concentrați în școli în care calitatea educației și condițiile de învățare sunt necorespunzătoare. Politicile educaționale sunt incoerente (...). Nici formarea inițială, nici formarea continuă a profesorilor nu sunt aliniate suficient la nevoile de la clasă. Avansarea - anevoioasă și de lungă durată - în carieră, precum și salariile mici din învățământ au efecte negative asupra atractivității profesiei didactice (...). Atragerea cadrelor didactice cu înaltă calificare către școlile dezavantajate și asigurarea unui număr suficient de specialiști rămân, în continuare, problematice.
Participarea la învățământul superior este scăzută, ceea ce duce la o lipsă de profesioniști cu înaltă calificare. Menținerea, în continuare, a ratei ridicate de abandon școlar timpuriu, nivelul scăzut de promovare a examenului de bacalaureat și slaba participare la cursuri a elevilor din medii defavorizate se reflectă în rezultatele slabe din învățământul superior. Rata este deosebit de scăzută în rândul celor proveniți din mediul rural (8,2% față de media UE de 29,6%). Procentul absolvenților STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) este printre cele mai ridicate din UE (30%), însă, din cauza slabei participări la învățământul superior, numărul absolvenților pregătiți să intre pe piața muncii este scăzut. Emigrația a redus și mai mult numărul specialiștilor cu studii superioare. În fine, participarea adulților la diferite forme de învățare rămâne limitată...”.
Bine, datele din concluziile raportorilor sunt extrase din statisticile pe anul 2021, dar, de atunci, lucrurile “au evoluat”: a scăzut nivelul de cunoștințe, dar a crescut consumul de droguri; în școală se intră cu maceta-n ghiozdan, mămicile dau ochii peste cap când li se spune că “ăla micu” e cam loază, iar tăticii se 'nervează și o amenință pe “dirigă” cu bătaia; în timpul orei, se mimează actul sexual cu profa de engleză, în hohotele de râs ale clasei; în parcuri și pe alei “se dă cuțât” ziua-n amiaza mare...
Pe scurt (fără să generalizăm), pe la școală, totul e “super cool”, “super mișto” ...
Ce mai încoace, încolo, e wow, stimați telespectatori.
Vorba dlui Iohannis: “De astăzi, educația bazată pe valori ajunge, așadar, în centrul interesului public”.
“Proiectul România Educată e un angajament îndeplinit”.
...Slavă Domnului că e îndeplinit. Sperăm să nu mai auzim de el.
Ileana Sandu
