Județul Mureș are specificul său. După datele ultimului recensământ suntem primul județ din țară după ponderea populației de etnie romă cu 9,7%. În Mureș s-au declarat ca fiind romi 44.880 de persoane. Conform unor reprezentanți ai etniei rome din județul nostru, în realitate, numărul acestora este mult mai mare, poate chiar dublu. La recensământ, fiecare cetățean poate să se declare de ce etnie dorește. Se știe că populația romă este, în proporție covârșitoare, defavorizată. Sărăcia, condițiile de locuit precare, accesul la servicii medicale și pe piața muncii, abandonul școlar rata infracționalității din rândul acestor comunități duc la probleme sociale grave. Mai mult ca oriunde în țară, județul Mureș are nevoie de acțiuni concrete în ceea ce privește situația romilor. Autoritățile publice centrale și locale trebuie să conlucreze strâns cu ONG-urile și cultele religioase pentru a da o șansă mai ales copiilor romi. În Târgu Mureș s-au făcut pași importanți, mai ales prin intermediul instrumentelor de asistență socială. Rezultatele nu se văd imediat, însă acțiunile concrete pot duce, încet încet, la ameliorarea situației.
Până una alta, județul Mureș se află pe locuri fruntașe la analfabetism, abandon școlar și mame minore.
Locul 4 pe țară la numărul de analfabeți
De curând a fost prezentată o nouă statistică bazată pe datele culese la Recensământul din 2021, privind populația analfabetă din România. Conform datelor, județele în care ponderea analfabeților (persoane de peste 14 ani care nu știu să citească și să scrie din totalul populației de peste 14 ani) e cea mai ridicată sunt Giurgiu, Brăila, Călărași și Mureș.
În județul Mureș 1,08% din totalul populației cu vârsta de peste 14 ani este analfabetă. Situația pe etnii arată astfel: dintre români 0,25% sunt analfabeți, dintre maghiari, 0,29% sunt analfabeți, iar dintre romi 4,36% sunt analfabeți.
Locul doi pe țară la riscul de abandon școlar
Asociația pentru Educație și Justiție Socială HUMAN CATALYST a dat publicității un amplu studiu privind Indicele de Risc Socio-Educațional (IRSE), o analiză a perioadei 2015 - 2019 care, printre altele, prezintă și o situație a riscului de abandon școlar pe regiuni și pe județe. Județul Mureș se află și de această dată pe loc fruntaș, și anume locul doi. Conform datelor studiului, unitățile școlare defavorizate sunt concentrate în special în zonele marginalizate din punct de vedere economic și social ale României. Se remarcă în acest sens zonele afectate de sărăcie din Regiunea NordEst (Vaslui, Iași, Galați) și zonele în care sunt prezente comunități mari de romi (în special în Regiunea Centru). Elevii cu risc major de abandon școlar sunt concentrați în regiunea de dezvoltare Centru și relativ dispersați în cadrul județelor din regiunile NordVest, SudVest Oltenia și NordEst. La nivel județean, cele mai mari ponderi ale elevilor repetenți, exmatriculați sau cu situația școlară neîncheiată, în numărul total de elevi în anul școlar 2018-2019, se găsesc în județele Covasna (9,5%), Mureș (8,5%), Dolj (6,7%), Sălaj (6%) și Teleorman (5,5%).
Trebuie să luăm în considerare faptul că pandemia de COVID-19 a dus la creșterea abandonului școlar, odată cu trecerea la predarea în sistem on-line. Probabil că statisticile studiilor care înglobează anii 2020 și 2021 vor fi devastatoare.
Locul unu pe țară la mame minore
Conform unor statistici Eurostat pentru anul 2020, România se situează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de nașteri în rândul mamelor minore cu vârsta sub 15 ani, țara noastră având un total de 731 de astfel de mame. Conform acelorași statistici, județele cu cele mai multe mame sub 15 ani sunt Mureș - cu 63 de mame, Bihor și Dej - cu câte 52 de mame.
Autoritățile precum DGASPC Mureș și organizații neguvernamentale întreprind eforturi susținute pentru educarea tinerelor din comunitățile defavorizate pentru a preîntâmpina aceste situații.
Chiar de curând a avut loc o activitate a Organizației Salvați Copiii - Filiala Mureș și medici voluntari din cadrul Asociației Caravana cu Medici care au oferit servicii medicale pentru 80 de mame și gravide minore în comuna Mica, pentru fetele și femeile vulnerabile din comunitate.
“România este pe primele locuri, de foarte mulți ani, în ceea ce privește rata mortalității infantile. În anul 2021, mortalitatea în România a fost 5,2. De asemenea, România este țara care are cele mai multe mame sub 15 ani din întreaga Uniune Europeană. Aproximativ 45% dintre mamele cu vârsta sub 15 ani și 30% dintre mamele sub 18 ani provin din România. Anual, 10% dintre nașterile din România provin de la mame adolescente. De asemenea, România se confruntă cu o lipsă de medici de familie. Aproximativ 53% dintre comunitățile din România nu au medic de familie. Salvați Copiii România derulează un amplu program de reducere a mortalității infantile și de promovare a sănătății mamei și a copilului în zonele rurale defavorizate. Din 2010, lucrăm cu echipe integrate de asistenți sociali, asistenți medicali în 20 de județe, în 70 de comunități rurale defavorizate, pentru facilitarea accesului la servicii medicale pentru gravide vulnerabile, gravide minore, mame minore și copiii până în 5 ani. Astăzi ne aflăm în comuna Mica, la o caravană medicală în cadrul programului sănătatea mamei și a copilului”, a declarat presei managerul de proiect, Silvia Burcea.
“Vorbim aici de fete care locuiesc chiar și 11 într-o cameră, fără electricitate, fără resurse materiale. Sunt fete care au părinții plecați la muncă în străinătate, care nu au tutore legal. Sunt fete care au abandonat școala și care se confruntă cu resurse limitate. Vorbim aici de un sistem, este practic vorba de foarte mulți factori care contribuie la acest fenomen, iar Organizația Salvați Copiii promovează foarte mult ideea de educație pentru sănătate în școală, începând de la vârstele mici. De asemenea, este foarte important și lucrul în comunitățile defavorizate, cu echipe integrate care să meargă pe teren, care să cunoască situațiile fetelor vulnerabile și să poată interveni alături de autorități”, a spus Silvia Burcea. Președintele organizației Salvați Copiii - Filiala Mureș, dr. Meda Neagoe, a menționat că în județ există două comune cu foarte multe mame minore, Rîciu și Mica, acesta fiind motivul pentru care Caravana cu Medici a poposit aici.
Târgu Mureș, pași importanți pentru ameliorarea situației romilor
În ultimii doi ani, în Târgu Mureș s-au făcut pași importanți pentru ajutorarea comunităților de romi. Direcția de Asistență Socială (DAS) Târgu Mureș a înțeles faptul că doar colaborând cu ONG-urile din domeniu poate, într-adevăr, să facă ceva concret pentru cei mai săraci dintre locuitorii orașului. Prin alocarea de fonduri consistente în ultimii trei ani de la bugetul local, prin DAS, pe bază de proiecte către ONG-urile licențiate în domeniul asistenței sociale s-a reușit să se atingă, anual, mii de beneficiari. Fie că vorbim de cantina socială, care de doi ani oferă câte o masă caldă zilnic, și nu o dată pe săptămână, și tuturor membrilor unei familii defavorizate, și nu doar unuia, fie că vorbim de educația celor mici și apoi integrarea lor în școlile publice, fie că vorbim de consilierea părinților, acțiunile DAS, cot la cot cu ONG-urile, vin să întindă o mână de ajutor acestor comunități. Mai mult, în ultimul an a fost elaborată și o hartă a nevoilor sociale din municipiu, un instrument folositor pentru stabilirea strategiilor sociale. Tot în ultimul an a fost implementat proiectul unui nou centru de zi care să deservească comunitatea de romi de pe strada Dealului, iar începând cu 2021 s-au făcut pași concreți pentru rezolvarea situației așezărilor informale: Valea Rece,
Băneasa sau malul râului Mureș. Pe lângă ajutoarele financiare, beneficiile sociale, așa cum se cheamă ele, oferite de Guvern sau de autoritatea locală, DAS Târgu Mureș oferă și o serie de servicii sociale. Centrul de zi Rozmarin oferă servicii copiilor cu vârsta între 3 și 9 ani ce provin din familii defavorizate, aflați în risc de abandon familial și școlar, dar și în risc de marginalizare socială; dar și familiilor copiilor admiși în centru, precum și comunității din care provin.
În Prefectura Mureș funcționează un Birou Județean pentru Romi
Prin intermediul Biroului Județean pentru Romi, la nivelul Instituției Prefectului - Județul Mureș este întocmit Planul județean de acțiune pentru aplicarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2022-2027, conform prevederilor HG nr. 560/2022.
În anul 2022 au fost organizate două ședințe ale Grupului de Lucru Mixt pentru Romi (GLM), în care s-au dezbătut aspecte din regulamentul de organizare și funcționare a GLM, constituirea comisiilor GLM pe principalele domenii de activitate, prezentarea BJR și atribuțiile acestui birou prevăzute în noua Strategie. În cadrul ședințelor, membrii GLM ai comunităților de romi din județ au cerut sprijin sau idei de soluționare a unor probleme cu care se confruntă la nivel local (lipsa actelor pentru locuințe și implicit neputința cetățenilor de a-și întocmi documente de identitate, lipsa dotărilor în unele unități sanitare etc.)
În anul școlar 2022-2023, în județul Mureș, la admiterea în școlile postliceale nu s-au acordat locuri speciale alocate distinct elevilor de etnie romă. Pentru anul universitar 2022-2023, la nivelul județului Mureș au fost eliberate de către Asociația Partida Romilor Pro-Europa, filiala județului Mureș, 12 recomandări pentru tinerii care au dorit să participe la admiterea în învățământul universitar pe locurile alocate distinct candidaților de etnie romă.
Pe hârtie există o strategie a Guvernului
În cursul anului trecut a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 560/2022 privind aprobarea Strategiei Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2022-2027. Conform documentului, România se numără printre țările în care 80% dintre romi trăiesc sub pragul riscului de sărăcie; un rom din trei trăiește într-o locuință fără apă curentă; unul din 10 romi trăiește într-o locuință fără curent electric; un rom din patru și un copil rom din trei trăiesc într-o gospodărie în care un membru al familiei a mers la culcare flămând cel puțin o dată în ultima lună. Pe lângă acestea, datele comparative privind sărăcia monetară relevă perpetuarea decalajelor și plasează o bună parte din populația romă la o distanță (încă) semnificativă față de media națională. 52% dintre romi aveau venituri sub 1.500 lei, în timp ce numai 24% dintre majoritari declarau că se află sub acest prag și doar 15% dintre romi aveau venituri peste 2.000 de lei, comparativ cu 52% dintre majoritari care depășeau acest prag.
În domeniul educației, în continuare sunt înregistrate discrepanțe majore între copiii romi și cei majoritari în ceea ce privește participarea școlară, nivelul de performanță școlară și abandonul școlar, precum și referitor la tratamentul diferențiat, atât în privința calității actului didactic, cât și a discriminării și segregării.
Care ar fi soluțiile?
Așa cum am arătat mai sus, autoritățile trebuie să colaboreze cu societatea civilă în ansamblul ei. Problema comunităților defavorizate nu se rezolvă de la sine. În anul 2014 am avut ocazia să particip alături de consilierul pe probleme de romi din cadrul Prefecturii Mureș la efectuarea unui studiu în toate comunitățile de romi din județul nostru. În urma deplasărilor de pe teren și a discuțiilor cu autoritățile locale și societatea civilă au reieșit câteva concluzii privind pașii de urmat. Comunitățile rome unde s-a constatat reducerea abandonului școlar, scăderea numărului de mame minore, scăderea infracționalității, dar și a sărăciei sunt acelea unde primarii au înțeles să conlucreze și să ofere soluții și nu să folosească aceste comunități în scop electoral. De exemplu au existat primari care nu au acordat acele loturi de 2,5 ari pentru construirea de locuințe, compact, într-o singură zonă, ci dispersat, astfel că mulți romi au reușit după aceea să se integreze mai ușor. Totodată, în acest fel se sparg acele comunități mari, aglomerate unde, inevitabil, apar acești așa-ziși șefi de cartier, de cele mai multe ori interlopi care exploatează nevoile săracilor din comunitate. Un alt exemplu pozitiv constatat a fost implicarea cultelor religioase în problema romilor. În principal vorbim despre cultele neoprotestante, dar nu numai. Aici s-a observat inclusiv o ameliorare a com-portamentului celor din comunități defavorizate, scădere a abandonului școlar, interesul pentru asistență medicală, o mai bună înțelegere în comunitate. Așa cum spunea cineva atunci, pe bună dreptate, “au nevoie de o vorbă bună, să-i mângâie cineva pe creștet”.
Această situație critică din punct de vedere social nu o va rezolva nimeni din afara comunității noastre, mureșene. Probabil că anul viitor, cu ocazia celor patru alegeri electorale, comunitățile de romi vor primi foarte multe promisiuni și cadouri electorale, mai mult sau mai puțin legale în schimbul voturilor. (sursa foto: DAS Târgu Mureș)
Dragoș Bardoși
