Depresia la maturitate dublează riscul de demență la bătrânețe

Distribuie pe:

Potrivit unui amplu studiu realizat de cercetătorii americani de la Universitatea din Pennsylvania prin analiza datelor a peste 1,4 milioane de cetățeni, care au fost urmăriți din 1977 până în 2018, un diagnostic de depresie la vârsta adultă ar putea să dubleze riscul de a dezvolta demență la o vârstă înaintată.

La începutul cercetării, oamenii au fost identificați ca având sau nu un diagnostic de depresie și au fost urmăriți de-a lungul anilor pentru a vedea cine a dezvoltat demență mai târziu în viață. Oamenii de știință au ajustat factori precum educația, venitul, bolile cardiovasculare, diabetul, tulburările legate de consumul de substanțe și tulburările bipolare.

Deși setul mare de date și numeroasele analize folosite de cercetători au făcut ca rezultatele lor să fie solide și fiabile, studiul este limitat de indisponibilitatea unor informații, precum datele genetice.

“Rezultatele noastre oferă dovezi puternice că depresia nu este doar un simptom timpuriu al demenței, ci și că depresia crește riscul de demență. Este posibil să existe factori de risc comuni împărtășiți pentru depresie și demență care apar mai devreme în cursul vieții. Depresia poate crește riscul de demență prin modificări ale nivelurilor de neurotransmițători cheie sau depresia poate duce la schimbări în comportamentele de sănătate care, la rândul lor, cresc riscul de demență, dar este nevoie de cercetări viitoare care să examineze mecanismele potențiale care leagă depresia mai devreme la vârsta adultă de apariția ulterioară a demenței.

Un alt element al rezultatelor care ar putea fi explorat în continuare este asocierea mai puternică găsită la bărbați decât la femei, care sprijină ideea că trebuie să luăm în considerare în mod obișnuit factorii de risc pentru demență la bărbați și femei separat, deoarece pot exista mecanisme diferite implicate.

Încă nu este clar dacă tratamentul cu medicamente antidepresive în termen de șase luni de la diagnosticarea demenței face vreo diferență de risc între grupul tratat și cel netratat. Cu toate acestea, deoarece depresia este extrem de răspândită și este asociată cu costuri individuale și sociale semnificative, tratamentul eficient al simptomelor ar trebui să fie o prioritate, indiferent dacă acestea conferă sau nu risc de demență mai târziu în viață”, concluzionează oamenii de știință americani, citați de g4media.ro. (L.P.) (Sursa foto: pixabay.com)

Lucreția Pop

Lasă un comentariu