- Pentru cei care știu prea puține lucruri, cine este Șerban Sebastian?
- Numele meu este Șerban Sebastian-Mihai și am 21 de ani. Sunt născut și crescut în orașul Târgu Mureș. În timpul liber încerc să îmbin programarea cu folclorul și să cunosc tradițiile, obiceiurile, dansurile și cântecele poporului român. Pot spune despre mine că zilnic încerc să îmbin două lumi ce ar părea că vor să se excludă una pe cealaltă, anume tehnologia și folclorul. În prezent sunt student al Universității Tehnice - Cluj Napoca, în cadrul Facultății de Automatică și Calculatoare, iar în paralel urmez cursurile Centrului de Cultură ,,Augustim Bena” din Alba-Iulia, la clasa de canto muzică tradițională a doamnei profesor Leontina Fărcaș. În timpul liber îmi place să iau satele la pas și să descopăr ce au mai de preț cei mai înaintați în vârstă: muzica, dansul, obiceiurile, credința și meșteșugurile ce stau să dispară în negura timpului odată cu acest progres de dragul progresului.
- Moștenești talentul? Cine ți-a descoperit calitățile vocale?
- Nu aș putea spune că moștenesc talentul de la vreunul din părinți, știu doar că o mătușă de un grad de rudenie îndepărtat reușea să le aline greul oamenilor la muncile câmpului cu vocea sa. Calitățile vocale mi-au fost descoperite de către educatoarele de la Grădinița Codrișor, care m-au îndrumat să urmez cursuri de canto muzică tradițională. Din acel moment pot spune că am trecut prin multe mâini, ce au contribuit la formarea mea. Am început să urmez cursuri de canto la doamna Laura Oltean, iar mai apoi m-am înscris la Asociația Culturală ,,Flori de pe Mureș”, unde am petrecut ani buni alături de domnul profesor Marian Someșan. În 2018, la sfatul domnului Iosif Titi Boantă, am luat calea județului Alba și am ajuns la doamna profesor Leontina Fărcaș, cea care și în prezent îmi este mentor, îndrumător și este cea care mi-a insuflat dragostea pentru folclorul autentic.
- Ce înseamnă pentru tine Vasile Conțiu și festivalul care îi poartă numele?
- Vasile Conțiu reprezintă pentru mine cea mai marcantă personalitate a folclorului mureșean, atât prin culegerile sale de folclor, de acea muncă de pionierat pe care dânsul a făcut-o pe tot parcursul vieții sale, cât și pentru generațiile de cântăreți pe care le-a educat și le-a lansat pe scena folclorului mureșean. Festivalul ce îi poartă numele reprezintă pentru mine un omagiu pe care noi, mureșenii, i-l aducem an de an, dar și o mulțumire pentru toate ce le-a făcut atât ca interpret, cât și ca formator de voci mureșene.
- Cum apreciezi tânăra generație de soliști și interpreți de folclor?
- Nu cred mă aflu în măsură să apreciez tânăra generație de interpreți de folclor, însă pot spune că generația noastră de interpreți e o generație ce apreciază adevărul folclorului și al autenticului. Spun cu cea mai mare sinceritate că sunt mândru de generația din care fac parte, deoarece pentru noi nu mai contează cantitatea, ci calitatea, iar acest fapt se datorează proiectului ,,Vedeta Populară”, acolo unde o echipă extraordinară ne-a învățat să facem alegeri înțelepte, să avem grijă la cum ne îmbrăcăm, să cunoaștem nu doar cântece, ci și obiceiuri, tradiții, să apreciem și să înțelegem viața țăranului pe care noi vrem să o aducem pe scenă.
- Ce definiție ai da folclorului?
- Dacă ar fi să pornesc de la etimologia cuvântului folclor, de la englezescul folklore mai exact, aș putea spune că folclorul reprezintă povestea poporului, însă mi se pare că e o definiție mult prea sumară. Cred că folclorul reprezintă o sumă a tuturor trăirilor, sentimentelor, cântecelor, dansurilor, obiceiurilor și tradițiilor ce au la bază cele trei mari evenimente ale vieții țăranului român, anume nașterea, nunta și moartea.
- Cum vezi cariera de artist în următorii ani?
- În anii ce vor urma eu îmi doresc, pentru că nu putem ști cu siguranță ce ne rezervă viitorul, să duc folclorul mureșean autentic, neaoș, adevărat pe cât mai multe scene din România, iar latura mea idealistă speră să reușesc să realizez niște materiale în care să surprind ce ne-a mai rămas de la bătrânii satelor pentru a nu se pierde în negura timpului.
- Ce crezi că definește reușita unui concurs de interpretare?
- Cred că un concurs poate fi catalogat drept reușit, din punctul de vedere al unui interpret, atunci când te-ai prezentat cu demnitate, când ți-ai reprezentat zona cu respect pentru cei dinaintea ta și când publicul a apreciat prin aplauze și lacrimi momentul tău.
- Tânăra generație mai are încredere în juriile de specialitate? Sunt ele obiective?
- Tânăra generație nu doar că are încredere în juriile de specialitate, ci le și consideră un izvor de adevăr și sfaturi de calitate ce trebuie urmate. Acest lucru este datorat în principal obiectivității juriilor, care încearcă să elimine subiectivitatea tipică firii umane. Nu le reușește de absolut fiecare dată, acolo unde sunt cazuri de egalitate intervine și subiectivitatea, dar până în acel punct pot spune că obiectivitatea e o trăsătură întâlnită la fiecare jurat.
- Un gând pentru cititorii cotidianului “Cuvântul liber”?
- Pentru cititori aș avea un singur sfat și poate o temă de gândire. Cred că e momentul să încercăm fiecare să descoperim adevărul strămoșilor noștri, fie că suntem sau nu pasionați de folclor. Cred că e momentul să ne uităm în spate și să încercăm să îi înțelegem și cred că e momentul ca gândirea critică să devină o calitate pe care fiecare din noi o posedă.
B.L. Foto: IOSIF TRIF
