Sănătoasă, dar... băută cu măsură...
Consumatorii de cafea sunt mai puțin susceptibili de a contracta boli letale. Studiile au arătat că pacienții cu niveluri mai ridicate de cofeină în sânge prezintă mai puține riscuri de a se îmbolnăvi de maladia Alzheimer și că, băută cu măsură, cafeaua are rezultate pozitive la pacienții cu diabet zaharat de tip 2. De asemenea, protejează împotriva bolii Parkinson, bolii hepatice (inclusiv cancerul hepatic), infarctului miocardic și accidentului vascular cerebral, scade durerile musculare. O cafea, băută după un mic dejun bogat în proteine și exercițiile fizice de dimineață, poate reduce durerea musculară cu 48%.
Cafeaua crește aportul de fibre. O ceașcă de cafea contribuie cu aproximativ 1,5 grame de fibre la alimentația. generală. Nu este mult, dar este ceva.
“Reversul medaliei” îl constituie faptul că, adesea, cafegiii înrăiți sunt și mari fumători și sedentari convinși.
Boabele de cafea nu sunt, de fapt, boabe, ci sâmburii unor fructe asemănătoare cireșelor, care cresc pe tufe. “Bobul” este sămânța care se găsește în mijlocul fructului, prăjită pentru a prepara cafeaua de care ne bucurăm atât de mult.
Potrivit unei legende, caprele au fost primele care au descoperit cafeaua: în Etiopia, în jurul anului 800 d.Hr, un păstor a băgat de seamă că, după ce au mâncat niște fructe roșii dintr-o tufă, caprele lui au devenit foarte vioaie. După ce a gustat el însuși fructele, a avut o reacție similară, simțindu-se “revigorat”. Ulterior, niște călugări au început să fiarbă fructele, în amestec cu grăsime animală și au constatat că miraculoasa băutură îi ajuta să stea treji toată noaptea, pentru a participa la ceremonii.
Cafeaua a ajuns în Europa la sfârșitul secolului al XVI-lea, prin intermediul comerțului. Prima dată a fost introdusă în Italia, unde este, și în zilele noastre, o băutură foarte apreciată. La începutul secolului al XVII-lea, cafenelele erau răspândite peste tot în Europa. În Anglia, prima cafenea a fost deschisă la Oxford, în 1651. Intelectuali, oameni de afaceri și artiști se întâlneau în aceste localuri, nu doar pentru a bea cafea, ci și pentru a citi și comenta ziarele și pentru a sta de vorbă. (Cuvântul “cafenea” vine de la turcescul kahvehane, kave-hane - un loc public unde se putea bea cafea după modă turcească, unde oamenii puteau să joace zaruri, table sau ghiordum (numele unui joc de cărți) și să fumeze.
În Țările Române, printre alte “împrumuturi” turcești (“ciulama”, “pilaf”, “baclava”, “sarailie”, “cataif” etc.) se numără și “cafea”.Prima cafenea din București este atestată documentar în 1667, fiind proprietatea unui oarecare Kara Hamie, fost ienicer în garda palatului împărătesc din Constantinopol.
Potrivit unui studiu citat de capital.ro, un român consumă anual 2,3 kg de cafea, România situându-se, din punct de vedere al consumului de cafea, pe locul 24 în Europa.
Cafeaua reduce riscul de sinucidere și depresie, mai ales în rândul femeilor: s-a descoperit că femeile care au consumat aproximativ patru cafele, zilnic, au fost cu 20% mai puțin susceptibile de a suferi de anxietate și depresie.
Adăugarea unei lingurițe de frișcă în ceașca de cafea va împiedica răcirea acesteia, pentru că frișca se răcește mai lent decât cafeaua neagră și, adăugând-o în ceașcă, puteți menține cafeluța caldă.
Se spune că Voltaire obișnuia să bea zilnic 40 - 50 de căni cu ciocolată și cafea. Cu toate că porția era peste aportul zilnic sugerat de specialiști, scriitorul a avut o viața lungă și a murit la 83 de ani.
Balzac obișnuia să bea până la 50 de cafele, zilnic. Mai târziu, pe măsură ce i-a crescut toleranța, mânca zaț de cafea. A suferit fizic pentru asta, afectat de crampe, dureri de stomac, dureri de cap și hipertensiune arterială, până a murit de insuficiență cardiacă, la vârsta de 51 de ani. Este autorul celebrei cugetări: “Dacă n-ar fi cafeaua, nu s-ar putea scrie, adică, nu s-ar putea trăi”.
Cafeaua devine nocivă dacă este consumată împreună cu lapte condensat și zahăr. Acestea cresc aportul de calorii, nivelul de grăsimi saturate din organism și cantitatea de zahăr din sânge, favorizând astfel creșterea în greutate.
Cafeaua prezintă, totuși, riscuri potențiale, în principal datorate conținutului ridicat de cofeină, atrag atenția cercetătorii de la Clinica Mayo. De exemplu, poate crește temporar tensiunea arterială, iar consumul exagerat de cafea fiartă, nefiltrată, a fost asociat cu o creștere ușoară a nivelului de colesterol.
În concluzie, obiceiul de a bea cafea este, per total, unul bun și poate avea chiar beneficii. Dar, dacă vă produce arsuri la stomac, nervozitate sau insomnie, reduceți, imediat, consumul de cafea.
(surse: romantichomes.com, mayoclinic.org, mentalfloss.com; foto - pixabay.com) (I.S.)
Ileana Sandu
