Adresându-se Adunării regionale din Corsica, cu prilejul unei călătorii la Ajaccio, la finele săptămânii trecute, președintele francez Emmanuel Macron și-a arătat disponibilitatea de a susține un statut de autonomie pentru Corsica, “în cadrul Republicii Franceze”, catalogând demersul drept unul “istoric”, dar atrăgând atenția că orice delegare de competențe pentru insula mediteraneană trebuie convenită cu statul francez - nu “împotriva acestuia”: “Trebuie să mergem înainte și, pentru a face asta, trebuie să înscriem Corsica în Constituția noastră”, a spus el în adunarea dominată de naționaliști corsicani, dintre care unii susțin independența față de Franța.
Președintele a stabilit un termen de șase luni pentru ca forțele politice din insulă să convină asupra unei propuneri de revizuire a Constituției, care va fi apoi examinată de parlamentul de la Paris.
“Aceasta nu va fi autonomie împotriva statului, nici autonomie fără stat”, a avertizat președintele.
Guvernul Macron a mai adus în discuție perspectiva autonomiei pentru Corsica, în perioada premergătoare alegerilor prezidențiale din Franța, de anul trecut, în speranța de a calma protestele violente declanșate de moartea în închisoare a naționalistului corsican Yvan Colonna.
Presa franceză (france24.com) notează că naționaliștii corsicani, printre care se numără atât separatiști, cât și susținători ai autonomiei, cer de multă vreme puteri extinse pentru insulă și recunoașterea limbii corsicane ca limbă oficială, dar că “asemenea cereri rămân extrem de sensibile în Franța, unde, în mod obișnuit, politicienii susțin necesitatea de a proteja unitatea și identitatea națională a țării”.
După cum a remarcat și cotidianul local Corse Matin, citat de Radio France International, “președintele nu spune cum va arăta, concret, autonomia Corsicii”, subliniind că Macron nu are majoritate absolută în parlament, ceea ce ar putea împiedica finalizarea inițiativei sale. În cel mai bun caz, notează voci mai sceptice, poate fi vorba de “o simplă formă de descentralizare”.
În ce privește co-oficializarea limbii corsicane, președintele a precizat doar că dorește ca aceasta “să fie mai bine predată”, prin crearea “unui serviciu public privind predarea bilingvismului”, iar privitor la recunoașterea noțiunii de “popor corsican”, el a propus ca în Constituție să fie consemnată “o comunitate insulară, istorică, lingvistică și culturală”.
Declarațiile de la Ajaccio, ajunse la Sfântu Gheorghe, au stârnit entuziasmul primarului Antal Arpád: “Corsica devine autonomă! Acesta este un moment istoric în Franța și o piatră de hotar pentru minoritățile naționale din Europa! Într-o Franță care s-a opus până acum în mod rigid oricărei forme de autonomie, președintele Republicii Franceze a anunțat intenția statului francez de a stabili autonomia Corsicii în termen de șase luni. Această autonomie înseamnă că statul francez, în cuvintele lui Macron, «recunoaște specificitatea comunității corsicane, din punct de vedere istoric, lingvistic și cultural» și că acest lucru va fi înscris în Constituția franceză.
Este exact ceea ce ne dorim noi, secuii. Vrem ca o clauză similară să fie inclusă în Constituția României și ca statul român însuși să stabilească autonomia Ținutului Secuiesc într-un mod similar. Vedem cum Europa se schimbă sub ochii noștri și consider că este un semn că și ultimul mare stat național a cedat și a recunoscut nevoile de autonomie ale comunităților naționale. Trăiască Ținutul Secuiesc! Trăiască secuii!”
- scrie Antal Arpád pe pagina sa de socializare.
De notat, însă, că, în Franța, declarațiile lui Emmanuel Macron au fost primite cu optimism moderat, dacă nu chiar cu neîncredere: într-un interviu acordat publicației Corse-Matin (sursa - bfmtv.com), Bruno Retailleau, președintele grupului Les Républicains din Senatul Francez, a explicat că revendicările naționaliștilor corsicani conțin “linii roșii”, insurmontabile și că, admițând revendicările acestora, puterea legislativă “ar merge prea departe”: “Pentru mine, autonomia este capacitatea acordată Corsicii de a adopta un anumit număr de prevederi necesare, ținând cont de specificul acesteia. Dar, într-un anumit context. Nu poate exista un transfer al competențelor care să ajungă atât de departe încât să includă educația națională sau sănătatea, de exemplu ( ) Noțiunea de popor corsican ar duce la separatism, iar exprimarea acestui principiu de co-oficialitate - legal și de facto, ar crea două categorii de cetățeni. Corsica ar părăsi, atunci, Republica Franceză. Nu asta vreau”.
În fine, presa mai notează că, pentru modificarea Constituției în ce privește situația instituțională a Corsicii, Macron va avea nevoie de o majoritate de trei cincimi, adică de sprijinul republicanilor, atât în Adunarea Națională, cât și în Senat. De aici și cererea sa, în prealabil, pentru un acord politic pe insulă, între naționaliști și opoziția de dreapta.
Una peste alta, de la Paris lucrurile se văd un pic altfel decât de pe turla primăriei din Sfântu Gheorghe.
Plus că, la anul sunt alegeri parlamentare Plus că dlui Macron i-au cam murit lăudătorii și credibilitatea Plus câte și mai câte.
Ileana Sandu
