Conform dispozițiilor legale în materie de stare civilă, cetățenii români sunt obligați să solicite înscrierea mențiunilor pe actele de stare civilă întocmite în registrele de stare civilă române în termen de 6 luni de la înregistrarea în străinătate a modificărilor intervenite în statutul civil (desfacere căsătorie, filiație, adopție) sau cu privire la nume și/sau prenume, rectificare ori stabilire/modificare regim matrimonial.
Cererile se depun personal sau prin împuternicit cu procură specială, la S.P.C.L.E.P./primăria U.A.T. care are în păstrare actul de stare civilă pe marginea căruia urmează să se opereze mențiunea și se soluționează cu aprobarea instituției noastre, a informat Codruța SAVA, director general la Direcția Generală de Evidență a Persoanelor Mureș. Domnia sa a subliniat însă că cererile nu se pot depune prin împuternicire avocațială.
Pentru a fi recunoscute pe teritoriul României, documentele administrative/judecătorești sau religioase pot fi legalizate în anumite condiții: se apostilează documentele eliberate de instituții ale statelor semnatare ale Convenției de la Haga din 5 octombrie 1961; sunt scutite de supralegalizare, apostilare sau orice altă formalitate documentele eliberate de instituții ale statelor cu care România a încheiat tratate/convenții/acorduri de asistență judiciară sau într-unul din statele membre și documentele eliberate de statele membre ale UE în aplicarea Regulamentului (UE) 2016/1191 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 iulie 2016 (...); se supralegalizează documentele care nu se găsesc într-una din situațiile amintite mai sus, în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură civilă, republicat, cu modificările și completările ulterioare.
“Referitor la condițiile de recunoaștere pe teritoriul României a hotărârilor străine, începând cu data de 1 august 2022, pentru înscrierea în registrele de stare civilă române a sentințelor pronunțate în statele membre ale Uniunii Europene au devenit aplicabile dispozițiile Regulamentului (UE) 2019/1111 al Consiliului din 25 iunie 2019 (...), potrivit căruia hotărârile de divorț străine vor fi însoțite de certificatul prevăzut în Anexa II la Regulament. Cu toate acestea, hotărârile inițiate și pronunțate anterior datei de mai sus pot fi însoțite de Anexa I la Regulamentul (CE) 2201/2003, fiind acceptate oricare din cele două documente. Totodată, sunt recunoscute, fără a fi necesar să se recurgă la vreo procedură specială, hotărârile statelor cu care România a încheiat tratate/convenții/acorduri de asistență judiciară de drept civil și dreptul familiei.
Recunoașterea hotărârilor străine prin acțiunea de exequator de către instanța competentă din România intervine în cazul hotărârilor pronunțate în statele terțe (atât divorțul judiciar, dar și cel administrativ, notarial și religios), precum și în cazul hotărârilor referitoare la minori (de ex. stabilire sau contestare filiație, adopție etc.)”, a spus Codruța SAVA.
Cei interesați pot găsi mai multe informații online, accesând site-ul Direcției Generale de Evidența Persoanelor Mureș.
B.V.
