Soluția este acceptată în principiu de adunarea generală jubiliară Astra de la Blaj, din 1911. La apelul secției școlare majoritatea absolută a corpului didactic răspunde cu entuziasm până în vara anului 1912, dar congresul se va putea ține abia în 1913. Strădaniile de aproape un an ale secției școlare vizau ca acest congres, pe de o parte, să fie expresia unificării organizatorice sub faldurile Astrei a corpului didactic, iar pe de alta să marcheze oficial trecerea “la o organizare cu totul nouă, pe baze naționale a întregii vieți școlare românești din Transilvania și Ungaria (subl. n.)”, în locul celei confesionale. Faptul îl demonstrează, înainte de toate, programul detaliat schițat încă din 1912 pentru această ocazie. Practic, prin congresul organizat sub auspiciile sale, Astra și nu senatele școlare ale mitropoliilor din Blaj și Sibiu, urma să dezbată și să decidă în viitor asupra problemelor fundamentale ale învățământului nostru din monarhie: planul de învățământ, literatura didactică, educația “morală” și fizică a elevilor, unificarea terminologiei, chestiuni didactice și metodice, problema internatelor, starea economică și organizarea “socială” a cadrelor didactice etc.
Congresul celor 108 participanți veniți din toate unghiurile Transilvaniei a avut loc la Blaj în 30 iunie 1913, în prezența președintelui Astrei, Andrei Bîrseanu și al vechilor membri ai secției școlare. El a reprezentat o încununare a strădaniilor celor mai luminați slujitori ai școlilor românești din Transilvania de a-și uni eforturile în lupta pentru apărarea și afirmarea prin învățământ a drepturilor naționale ale populației române subjugate monarhiei austro-ungare. Semnificația sa cultural-națională nu a scăpat atenției presei străine, în timp ce presa românească din Transilvania informa despre el, remarcând entuziasm pasul important realizat. Congresul este totodată și un important moment al luptei politico-naționale împotriva regimului dualist, fapt relevat și de ziarul “Pești Hirlap”, pentru care era neîndoielnic că acesta s-a desfășurat sub impulsul manifestațiilor jubiliare ale Astrei din 1911, de la Blaj. Congresul hotărăște ca toți învățătorii neorganizați să devină membrii corespondenți ai secției școlare. Se va dezbate deasemenea chestiunea manualelor școlare ca modalitate de apărare a funcției naționale a învățământului.
La 30 iunie 1914, ședința secției școlare a Astrei, ținută la Sibiu - un veritabil a II congres al corpului didactic, va discuta noi probleme ce vizau reformarea învățământului românesc din monarhie.
Secția școlară a Astrei avea menirea să devie un fel de minister de instrucție publică românească.
În condițiile excepționale ale războiului prim-mondial, noul program al Astrei nu mai putea fi aplicat. Dezagregarea monarhiei dualiste șl unirea Transilvaniei cu România schimbau radical împrejurările pentru dezvoltarea învățământului românesc din aceste părți, încât aplicarea lui nici nu mai era necesară. Dar el rămâne semnificativ pentru rolul mereu crescând al asociației culturale transilvănene în dezvoltarea învățământului nostru până la 1918.
TEODOR PAVEL
