Pe site-ul Ministerului Sănătății a fost lansat în dezbatere publică un proiect de ordin prin care urmează să se aprobe acordarea de îngrijiri paliative pentru o gamă mai largă de pacienți, inclusiv pentru pacienții cu boli cronice progresive, indiferent de diagnostic.
Ce presupune paliația
Îngrijirile paliative sunt relativ nou-introduse în România (prin Ordinul nr. 253/2018) și sunt disponibile, în principal, pacienților oncologici.
Paliația presupune un ansamblu de îngrijiri care urmăresc confortul și demnitatea pacientului aflat în fază terminală, precum și suportul acordat familiei acestuia (inclusiv în perioada de doliu).
Prin proiectul supus acum dezbaterii publice, vor fi conturate mai clar organizarea, funcționarea și autorizarea serviciilor de îngrijiri paliative, urmărindu-se standardizarea acestei discipline noi.
Resuscitarea, inutilă...
În condițiile în care actualele reglementări se concentrează pe pacienții oncologici, noul proiect propune introducerea unor noi categorii de pacienți care pot beneficia de îngrijiri paliative. În referatul care însoțește proiectul de ordin, se arată că evoluția de final a mai multor categorii de pacienți ar justifica înscrierea acestora pe lista celor care au dreptul la îngrijiri paliative.
Astfel, cei care suferă de insuficiență renală, hepatică, de HIV/SIDA și copiii cu boli cronice progresive după împlinirea vârstei de 18 ani se vor număra printre beneficiarii îngrijirilor paliative. În plus, vor fi adăugați cei cu afecțiuni cardiovasculare, respiratorii, renale, hepatice, neurologice, demență și cei cu anomalii congenitale, cu motivația că “evoluția lor spre final este mai puțin predictibilă și caracterizată de perioade frecvente de declin și remisie”.
După împlinirea vârstei de 18 ani, persoana care are nevoie de îngrijire paliativă este obligată să facă o nouă evaluare specifică persoanelor adulte, urmând să primească în continuare (sau nu) acest gen de îngrijiri. Una dintre noile propuneri se referă la persoanele aflate în fază terminală, cu boli cronice progresive, boli oncologice sau non-oncologice, în cazul cărora “nu se recomandă efectuarea resuscitării cardio-respiratorii, aceasta fiind considerată o intervenție inutilă”.
Totodată, familia bolnavului terminal nu va mai fi obligată să ceară renunțarea la autopsie, acest procedeu fiind considerat “fără nicio relevanță terapeutică sau legală, împovărător și susceptibil de a provoca trăirea nejustificată a unor emoții negative”.
Clericii, incluși în personalul specializat
Proiectul de ordin completează și numărul de profesii ai căror practicanți pot asigura îngrijiri paliative.
Astfel, pe lângă asistenți sociali, psihologi, fizioterapeuți și alți terapeuti, au fost adăugați și clericii, cu condiția să aibă diplomă de licență și drept de a profesa, dar și să aibă calitatea de absolvenți ai unui program de studii masterale în îngrijiri paliative sau absolvenți ai unui curs aprofundat de 60 de ore de educație în îngrijiri paliative.
În această privință, norma prevede că prin personal clerical se înțelege personalul reprezentant al unui cult religios recunoscut în România. (L.P.)
Lucreția Pop
(Sursa foto: https://www.ingrijiri-paliative.ro/)
