Agenda publică focalizată de mass-media este dominată excesiv de război. Când Ucraina, când Israel, Fâșia Gaza, Siria, Afganistan ș.a., iar spre relaxarea publicului spectator, mai răsare câte un nou atentat terorist prin Europa, câte un atac asupra vreunei ambasade, se fac dezbateri aprinse asupra sporirii pericolului utilizării armelor nucleare, a spectrului celui de-al treilea război mondial, pare că audiența a luat-o razna și e avidă de confruntare, sânge și moarte.
Televiziunile o țin în breaking-news-uri, rămâneți pe recepție cu sufletul la gură, acum urmează invazia terestră, fiți pe fază, martori ai războiului în direct, în exclusivitate numai pe canalul nostru, rămâneți conectați, nici nu știți ce pierdeți. Nah, n-a fost să fie, dar urmează în câteva clipe atacul, moartea live, nu părăsiți canalul nostru media... Grotesc, groaznic!
Dacă nu aveți înțelepciunea strategică, instinctul de conservare de a vă sustrage invaziei mediatice traumatizante, puteți căuta de pe acum un terapeut, un psiholog, un neurolog ori psihiatru care să vă trateze traumele nervoase, pe cele sufletești și depresiile sigure. Corelativ problemelor economice, de sănătate, a pauperizării și sporirii taxelor cu care vă confruntați, aveți toate șansele să o luați de-a dreptul razna.
Nu cred că un om întreg la minte caută, râvnește război, urmărește avid răul. Așa că, mai bine să stați departe de el, câtă vreme oricum nu puteți soluționa respectivele conflicte în care unii vă doresc combatanți implicați. Rugați-vă, oameni buni, pentru pace!
Pe de altă parte, oare nu vi se pare suspect că această paradă a războiului reverberat ostentativ cu pasiune mediatică, tocmai vă face să subestimați problemele noastre de acasă, din propria ogradă. Vom zice cu mâhnire și timorare, din perspectiva spaimelor, a conflictelor armate, că la noi e chiar bine și trebuie să stăm liniștiți. Iar în acest timp, cei din fruntea țării sporesc ucigător taxele, îndatorează România iresponsabil, consacră legislativ pensiile speciale și privilegiile neavenite pentru încă 40 de ani, fură cu portbagajul de bani, iar nouă ne interzic utilizarea lichidităților cash ș.a., se îmbogățește, de fapt, clientela politică pe seama lipsei de reacție publică.
Oare profitorii de pe urma războaielor, decidenții care au puterea și caută să obțină controlul maselor, prin manipularea informației, prin utilizarea propagandei, a tehnicilor de inducere în eroare, a dezinformărilor și a intoxicării mediatice, nu se folosesc de instrumentele ambalării și reverberării emoțiilor extreme pentru docilizarea și imbecilizarea unei populații, oricum timorată și anesteziată de iureșul unor probleme care se tot multiplică și accentuează deliberat, periculos, constant? Oare nu este vizat, finalmente, deplinul control, supunerea socială, anihilarea capacității reactive a cetățeanului, , transformarea sa într-o biată oaie din turmă, victimă pasivă sigură?!
MARIUS PAȘCAN
