Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat marți la Kiev că dorește un “rezultat” la summitul UE din decembrie, care va decide dacă Ucraina este sau nu pregătită să deschidă negocierile de aderare cu UE, relatează AFP.
La următorul summit european din “decembrie, ne așteptăm la un rezultat, o decizie politică de a începe negocierile de aderare”, a declarat Zelenski la o conferință de presă comună cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
“Voi face tot ce îmi stă în putință pentru a-mi convinge colegii că avem nevoie de o decizie în decembrie”, a răspuns Charles Michel, care nu a ascuns însă faptul că următorul summit va fi “dificil”.
Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii noiembrie că Ucraina ar putea începe acum negocierile de aderare cu UE, însă decizia le revine celor 27 de state membre, care urmează să discute această chestiune la summitul UE de la jumătatea lunii decembrie.
Volodimir Zelenski a declarat în legătură cu acest subiect că le-a cerut celor 27 de membri să fie “concreți și preciși” și să analizeze toate progresele înregistrate deja de țara sa pe drumul spre aderarea la UE.
Comisia Europeană a estimat că peste 90% din condițiile stabilite pentru a începe negocierile au fost deja realizate. UE a cerut Ucrainei anumite reforme, mai ales în ceea ce privește statul de drept, lupta împotriva corupției și puterea oligarhilor.
“Am făcut tot ce ne-a stat în puteri, iar restul va fi de asemenea făcut”, a spus Zelenski, subliniind că parlamentul a votat pentru reforme în conformitate cu cerințele UE și că țara sa va îndeplini “condițiile” care au fost stabilite.
Cei 27 vor trebui să evalueze cererea unei “țări aflate în război”, a subliniat el, adăugând că un răspuns pozitiv din partea UE i-ar ajuta pe ucraineni să creadă că “justiția există”.
Uniunea Europeană are “o datorie morală” și este “responsabilitatea sa strategică” să ofere un răspuns pozitiv Ucrainei, a răspuns Charles Michel.
Acceptând Ucraina și Republica Moldova, care a primit undă verde din partea Comisiei în același timp cu Kievul, UE face o “investiție strategică pentru pace”, a mai spus Charles Michel.
(Agerpres)
Israel-Hamas - SUA, Rusia și UE salută acordul pentru un armistițiu temporar și eliberarea de ostatici
Președintele american Joe Biden s-a declarat marți “extraordinar de mulțumit” de apropiata eliberare de ostatici răpiți pe 7 octombrie în Israel de militanți Hamas, în urma unui acord căruia Israelul i-a dat undă verde miercuri, informează AFP.
“Sunt extraordinar de mulțumit (de faptul) că mai multe dintre aceste suflete curajoase (...) se vor reuni cu familiile lor, odată ce acest acord va fi pe deplin pus în aplicare”, a declarat Biden într-un comunicat difuzat de Casa Albă.
La rândul său, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat miercuri acordul încheiat între Israel și Hamas. “Comisia Europeană va face tot ce îi stă în putință pentru a folosi această pauză pentru a-și spori ajutorul umanitar pentru Gaza”, a declarat ea într-un comunicat.
Guvernul israelian a aprobat miercuri dimineața un acord ce prevede eliberarea a 50 de ostatici deținuți de Hamas în schimbul eliberării unor deținuți palestinieni și a unui armistițiu pe patru zile în Fâșia Gaza. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor, acordul prevede, în această primă fază ce poate fi reînnoită, eliberarea a 50 de ostatici în schimbul a 150 de palestinieni închiși în Israel.
Aproximativ 240 de persoane au fost răpite în timpul atacului lansat de mișcarea islamistă, aflată la putere în Fâșia Gaza, împotriva Israelului pe 7 octombrie.
Miercuri, Rusia a salutat la rândul său acordul ce prevede un armistițiu umanitar în Gaza. “Moscova salută acordul între Israel și Hamas asupra unei pauze umanitare de patru zile”, a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, citată de agențiile de presă ruse, subliniind că “exact la aceasta a îndemnat Rusia de la începutul escaladării conflictului”.
Omar Shakir, directorul organizației Human Rights Watch pentru Israel și teritoriile palestiniene, a declarat că “Hamas și alte facțiuni armate trebuie să îi elibereze pe toți ostaticii imediat”, subliniind totodată că blocarea ajutorului esențial, ca și luarea de ostatici, constituie “crimă de război”.
Organizațiile internaționale și numeroase capitale străine și-au înmulțit îndemnurile pentru o încetare a focului sau un armistițiu, în fața situației umanitare catastrofale în Fâșia Gaza, unde războiul a distrus cartiere întregi, a devastat sistemul de sănătate și a dus la strămutări masive de populație.
Israel-Hamas: 53 de jurnaliști au fost uciși de la începutul conflictului, conform unei organizații specializate
Cincizeci și trei de jurnaliști și lucrători din media au fost uciși de la începutul războiului dintre Israel și organizația islamistă palestiniană Hamas, pe 7 octombrie, conform celui mai nou bilanț al Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ), publicat marți și preluat de AFP.
Patruzeci și șase erau palestinieni, patru erau israelieni și trei erau libanezi, conform acestei organizații de presă cu sediul la New York, care ține evidența victimelor din Israel, Fâșia Gaza și de la granița libaneză.
Bilanțul actualizat vine după ce doi jurnaliști de la postul de televiziune libanez pro-iranian Al Mayadeen au fost uciși în atacuri israeliene în sudul Libanului, în apropiere de granița cu Israelul, conform autorităților libaneze.
În plus, potrivit CPJ, 11 jurnaliști au fost răniți și trei sunt dați dispăruți de la începutul conflictului.
“Jurnaliștii din Gaza sunt expuși unor riscuri deosebit de mari în timp ce încearcă să acopere mediatic atacul israelian, printre care lovituri aeriene israeliene devastatoare, perturbări ale comunicațiilor, penurie de aprovizionare și întreruperi masive de curent”, a precizat CPJ pe site-ul său.
În Israel, 1.200 de persoane, marea majoritate civili, au fost ucise, conform autorităților, într-un atac lansat pe 7 octombrie de comandouri ale Hamas infiltrate din Fâșia Gaza, la o scară și violență fără precedent în istoria țării.
Ca represalii, Israelul a promis să “anihileze” Hamas, clasificată drept organizație teroristă de Statele Unite, Uniunea Europeană și Israel, și a bombardat fără încetare teritoriul palestinian, unde armata sa desfășoară, de asemenea, o ofensivă terestră din 27 octombrie. (Agerpres)
“Nu e război, e terorism”, spune Papa Francisc după întâlnirile cu rude ale ostaticilor israelieni și deținuților palestinieni
Papa Francisc a primit miercuri, separat, la Vatican rude ale ostaticilor israelieni deținuți de Hamas în Gaza și deținuți palestinieni din Israel, denunțând suferințele acestora, relatează AFP, Reuters și ANSA, preluat de Agerpres.
“Am primit în această dimineață două delegații, una de israelieni care au membri de familie ostatici în Gaza și alta de palestinieni care au membri de familie prizonieri în Israel”, a spus Papa la sfârșitul audienței generale de miercuri.
“Suferă atât de mult, am auzit cât suferă toți. Asta fac războaiele, dar aici am mers mai departe de război: nu este război, este terorism”, a insistat suveranul pontif.
El nu a precizat dacă se referă la atacul Hamas din 7 octombrie asupra unor comunități din Israel, la operațiunile militare lansate de Israel ca represalii în Fâșia Gaza sau la amândouă, menționează AFP.
Papa Francisc și-a încheiat declarația printr-un apel la rugăciune pentru pace.
“Să ne rugăm intens pentru pace”, a insistat el. “Ne rugăm pentru poporul israelian, ne rugăm pentru poporul palestinian, pentru pace”.
Papa Francisc a subliniat recent că “toate ființele umane, creștini, evrei sau musulmani, de orice nație sau religie, toate ființele umane sunt sacre, prețioase în ochii lui Dumnezeu și au dreptul să trăiască în pace”, amintește AFP.
Franța se declară în favoarea unor controale mai stricte asupra ajutorului de la UE pentru palestinieni
Întrebată la postul de radio France Inter despre anunțul UE privind posibilitatea instituirii unor controale mai stricte în viitor, în special în legătură cu posibile cazuri de antisemitism, ministrul de externe Catherine Colonna a răspuns: “Suntem în favoarea acesteia”, relatează AFP.
“Am discutat acest lucru la reuniunea miniștrilor de externe de luni” de la Bruxelles, a adăugat ea.
“Comisia și-a făcut treaba de verificare. Prin urmare, ajutorul va continua și este necesar ca acesta să ajungă ușor și în cantitate mai mare, având în vedere situația umanitară catastrofală”, a insistat Catherine Colonna.
UE este cel mai important susținător financiar al palestinienilor, cu un buget de circa 1,2 miliarde de euro pentru perioada 2021-2024. (Agerpres)
