Proiectul de tunel subacvatic din strâmtoarea Fehmarn, dintre Danemarca și Germania, cel mai lung de acest fel din lume pentru mașini și trenuri, începe să prindă contur odată cu construcția uriașei fabrici de producție, care a început să producă primele elemente ale unei infrastructuri care va fi inaugurată în 2029.
Tunelul va finaliza conexiunea feroviară a Peninsulei Scandinave cu centrul Europei și va crea un coridor între regiunea Strâmtorii Oresund și orașul Hamburg din nordul Germaniei, reducând timpul de călătorie între Copenhaga și Hamburg la doar două ore și jumătate.
Ceva mai mult de trei ani au durat lucrările preliminare pentru pregătirea șantierului și construirea unui nou port, ridicarea de diguri și operațiuni de dragare, precum și pentru construirea unei fabrici cu trei hale de producție, unde vor fi fabricate cele 89 de elemente din beton care vor alcătui tunelul de 18,2 kilometri între insula daneză Lolland și insula germană Fehmarn.
“Când vom opera la o capacitate de 100%, vom produce 20% din cimentul total al Danemarcei”, spune Anders Gert Wede, șeful de lucrări al Femern, în timpul unei vizite la uzina din orașul danez Rodby, însoțit de presa străină.
Femern este compania publică creată de statul danez pentru a planifica, construi și opera cel mai mare proiect de infrastructură din istoria Danemarcei, pentru care sunt angajați până la 3.000 de oameni, majoritatea pe partea daneză.
Caracteristicile tunelului
Tunelul, care are o adâncime de 39 de metri, este format din 79 de elemente de beton cu o lungime de 217 metri și o greutate de 73.500 de tone, care sunt împărțite în nouă segmente și conțin alte 10 elemente speciale.
La fabrica din Rodby, a cărei suprafață însumează 140 de terenuri de fotbal, au început să fie îmbinate primele segmente și se estimează că se va putea produce câte un element la fiecare 14 zile timp de un an și jumătate, explică Wede.
Elementele vor fi apoi remorcate până la apă și scufundate pe fundul mării, unde vor fi asamblate, după o tehnologie similară, deși îmbunătățită și actualizată, cu cea folosită pentru tronsonul scufundat al podului Oresund (2000), care leagă Copenhaga (Danemarca) de Malmo (Suedia).
“Estimăm că elementele finale vor fi scufundate în cursul anului 2027”, spune Wede.
Tunelul, care include o autostradă cu câte două benzi pe fiecare sens de mers și două linii de cale ferată, are un buget total de 7,4 miliarde de euro, din care ceva mai mult de 1 miliard reprezintă fonduri de la Comisia Europeană (CE), iar construcția sa este acoperită în mare parte de Danemarca.
Construcția este finanțată cu împrumuturi garantate de statul danez care vor fi rambursate din banii proveniți din taxa de tunel ce va fi plătită de utilizatori (zona de taxare va fi situată pe partea daneză), iar perioada de amortizare este de 28 de ani.
Materialul dragat va fi folosit pentru crearea de noi zone naturale și de agrement pe ambele insule și există angajamentul de a folosi doar energie regenerabilă în construcția și exploatarea tunelului, deși acest lucru nu i-a convins pe ecologiști, care critică pagubele pe care proiectul le-ar putea provoca fragilului ecosistem baltic. (Agerpres)
(Sursa foto:Femern A/S/facebook.com)
