Crescătorii din sectorul suin și avicol ar putea primi ajutoare de stat de peste 56 milioane de euro pentru susținerea activității desfășurate în perioada 1 august 2022 - 31 august 2023, în scopul compensării pierderilor generate de creșterea prețurilor la furaje, combustibil și alte costuri în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, potrivit unui proiect de Ordonanță al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
“MADR a postat în transparență decizională un proiect de Ordonanță de Urgență pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin și avicol, în perioada 1 august 2022 - 31 august 2023, în contextul crizei provocate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Valoarea totală maximă estimată a schemei de ajutor de stat este de 126.694.400 lei, echivalentul sumei de 25,6 milioane euro pentru sectorul suin și 151.934.300 lei, echivalentul sumei de 30,7 milioane euro pentru sectorul avicol. Cuantumul propus pentru ajutorul de stat este de 100 euro/UVM, echivalent în lei", se arată într-un comunicat al MADR.
Schema de ajutor de stat cu caracter temporar va fi valabilă până la data de 30 iunie 2024.
Beneficiari ai schemei pot fi crescători de suine și de păsări, persoane juridice, întreprinderi individuale sau familiale, persoane fizice autorizate, precum și societăți agricole constituite în baza Legii nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură, cu modificările și completările ulterioare, care au desfășurat activitate de îngrășare și/sau reproducție a suinelor, în perioada 1 august 2022 - 31 august 2023.
Sunt estimați 250 beneficiari cu 260.000 UVM capacitate de producție sector suine și 310 beneficiari cu 310.000 UVM capacitate de producție sector avicol.
Valoarea totală a ajutorului de stat care poate fi acordată pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole nu depășește echivalentul în lei a 280.000 euro.
Foamete: Trebuie crescută producția de carne!
Lumea trebuie să majoreze producția de carne pentru a răspunde la foamea răspândită și lipsurile de nutrienți cu care se confruntă oamenii din țările în curs de dezvoltare, susține ONU, chiar dacă în paralel a cerut cetățenilor din țările bogate să mănânce mai puține proteine animale, transmite Financial Times.
Aceste concluzii se regăsesc într-o foaie de drum pentru ca sistemul alimentar mondial să ajute la limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, publicată duminică de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) cu ocazia conferinței COP28 de la Dubai.
Mai multe tipuri de proteine, micronutrienți, grăsimi și carbohidrați găsiți în carne, ouă și produse lactate nu pot fi obținute în mod adecvat din hrana pe bază de plante, a declarat economistul șef de la FAO, Maximo Torero.
“Este nevoie să fie produse mai multă carne și lactate pentru că există un număr mare de țări unde este un sub-consum de acești nutrienți și aceste produse", a spus Maximo Torero pentru Financial Times. În același timp, “există unele părți care supraconsumă carne și deci au probleme de sănătate", a adăugat Torero.
Raportul FAO susține că producția de carne ar trebui să fie intensificată "în locațiile relevante, Torero citând drept exemple Țările de Jos și Noua Zeelandă.
Punctul de vedere al FAO cu privire la producția de carne a alarmat organizațiile pentru protecția mediului, care susțin în continuare că singura modalitate pentru a limita creșterea temperaturii globale este prin reducerea creșterii intensive a animalelor. “Este esențial să facem tranziția la a produce mai puțină carne și nu mai multă", spune Alex Wijeratna, director la ONG-ul Mighty Earth.
Sistemul agroalimentar mondial este responsabil pentru o treime din toate emisiile de gaze cu efect de seră iar creștere animalelor este cel mai mare contributor. Cu toate acestea, sectorul creșterii animalelor este vizat mai puțin decât alte industrii care emit mari cantități de gaze cu efect de seră, precum aviația sau petrolul și gazele.
Torero a spus că modalitatea de a merge înainte este ca țările care “sunt foarte eficiente în creșterea animalelor", cum este cazul Țării de Jos și Noii Zeelande, să producă mai multă carne și lactate pe care să le expedieze apoi la nivel mondial.
Totuși, tocmai aceste țări își reduc producția de carne pentru a putea atinge țintele obligatorii privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a spus Torero. Fermierilor din Țările de Jos li s-a spus să reducă turmele de animale și să abandoneze sectorul pentru a ajuta țara să își reducă la jumătate emisiile de azot până în 2030. Asta ar putea încuraja alte țări, cu modele de producție mai puțin eficiente, să își majoreze producția de carne pentru a acoperi cererea mondială, în creștere, ceea ce ar putea avea drept rezultat emisii mai mari, a adăugat Torero.
În timp ce 735 de milioane de oameni din întreaga lume nu au mâncare suficientă, țările avansate produc cantități mari de alimente risipite.
Studiile separate ale ONU estimează că 14% din alimentele din lume, evaluate la 400 de miliarde de dolari, sunt pierdute anual între recoltare și piața de retail, iar alte 17% sunt pierdute la nivelul lanțurilor de retail și la consumatori. (Agerpres)
Noile tehnici genomice (NGT) pot fi o oportunitate pentru fermierii români
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) nu se opune progresului tehnologic, dar consideră că există o serie de chestiuni ce trebuie clarificate și o serie de condiții ce trebuie să fie îndeplinite înainte de adoptarea noilor tehnici genomice (NGT) în agricultură.
Potrivit unui comunicat de presă al Alianței, în spațiul public, autohton sau comunitar, se vehiculează o serie de informații inexacte despre cum se raportează mediul asociativ agricol național pe acest subiect, dar și despre poziția României în rândul celorlalte state membre.
“AAC, singura structură cu reprezentativitate la nivel național și european în mediul asociativ agricol, membru COPA-COGECA din partea României, susține implementarea celor mai noi progrese ale științei. Apreciem că, în condiții legale clare, NGT ar putea reprezenta, din punct de vedere tehnologic, o oportunitate pentru fermierii români", se spune în comunicat.
Cu toate acestea, AAC consideră că, în acest moment, discuția este legată de chestiuni juridice și comerciale. “Este nevoie, în continuare, de consultări suplimentare pentru a lămuri, complet, toate semnele de întrebare legate de actuala propunere de regulament a Comisiei Europene, în ultima formulă de text. Suntem pentru știință, dar nu în condiții discutabile din punct de vedere legal. Nu dorim ca fermierii români să devină, în următorii ani, victimele unor dispute comerciale sau juridice care să le afecteze activitatea", se mai spune în comunicat.
În acest context, AAC apreciază pozitiv modul în care, până acum, România, prin ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a reprezentat interesele fermierilor în Consiliul AGRIFISH, în dosarul NGT. “România susține noile tehnici genomice, nu a existat niciodată opțiunea să se opună, doar că există o serie de chestiuni ce trebuie clarificate și o serie de condiții ce trebuie să fie îndeplinite. Considerăm că, odată ce aceste condiții vor fi tranșate, România poate susține, și cu sprijinul AAC, o nouă formă de regulament a Comisiei Europene pe această temă", transmit reprezentanții AAC.
AAC este formată din patru organizații agricole: Federația Națională a Producătorilor din Agricultură, Industria Alimentară și Servicii Conexe din România - ,,PRO AGRO", Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România - ,,LAPAR", Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - ,,UNCSV" și Asociația Forța Fermierilor - ,,AFF".
