Creștinii ortodocși de rit vechi sărbătoresc Crăciunul în data de 7 ianuarie, deoarece calendarul iulian (sau pe stil vechi) este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial. Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924. De asemenea, creștinii ortodocși de rit vechi sărbătoresc trecerea în noul an în noaptea din 13 spre 14 ianuarie.
Crăciunul pe stil vechi este sărbătorit în țara noastră în comunitățile de ruși, ucraineni și sârbi. Astfel, pentru rușii lipoveni care trăiesc în județul Suceava, în comunități din Climăuți, comuna Mușenița, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăști, în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuți și în orașul Gura Humorului, dar și pentru cei care s-au stabilit în Dobrogea, sărbătorile de iarnă încep în 7 ianuarie, când este Crăciunul pe stil vechi.
Pe masa din Ajunul Crăciunului, ortodocșii de stil vechi pun bunătăți de post specifice sărbătorilor. Moldovenii, ardelenii sau minoritățile de ruși lipoveni, armeni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, în numele apostolilor. Compotul de prune afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi sunt mâncărurile care anunță noaptea Nașterii Domnului.
În ziua de Crăciun, creștinii ortodocși pe stil vechi merg la biserică, la Liturghie, iar la prânz, familiile se reunesc la masa tradițională.
Masa de Crăciun a rușilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi “haladet” (o piftie specială, mâncată cu hrean), “lapșa” (tăiței fierți în supă de pasăre), sarmale, pește (preparat în ciorbă de perișoare sau chifteluțe). Pentru desert se pregătesc cozonac cu nucă, colțunași cu brânză (“vareniki”) și alte specialități rusești. Imediat după masă încep să apară și colindătorii, care cântă un colind bisericesc - “Hristos Rajdaetsea”.
Ucrainenii din Maramureș, în Ajunul Crăciunului, mănâncă “de post”, dar pun pe masă, conform tradiției, nouă feluri de mâncare. Cea mai importantă dintre ele este “hrebleanca” - o mâncare din ciuperci cu zeamă de varză. De asemenea, ei mănâncă grâu fiert și pește.
Copiii merg la colindat în seara de Ajun, iar la miezul nopții, credincioșii merg la biserică, la slujba numită “snocne”. Dimineața, în ziua de Crăciun, toată lumea merge din nou la biserică, unde un grup de tineri vin cu Viflaimul.
În comunitățile de sârbi, până la miezul nopții de Crăciun se mănâncă doar mâncăruri de post, iar la miezul nopții se aprinde o creangă de stejar - “banjak”. Tradiția spune că arzând, această creangă va aduce în viața lor bunăstare, fericire și noroc. La masa de Crăciun se mănâncă preparate tradiționale, iar sub fața de masă se pun bani și fân, acestea urmând să fie scoase abia la Bobotează (19 ianuarie), fânul fiind dat atunci animalelor din gospodărie.
Crăciunul este sărbătorit și de basarabeni tot în 7 ianuarie, acolo existând obiceiul ca în Ajun femeile să pregătească, din aluat de pâine, “Crăciunelul” - un colac mic în forma cifrei opt, dar și “Ajunelul”, care vestește ajunul Nașterii Domnului. Acești doi colaci se agață, împreună cu flori de busuioc, la icoană și se țin până la Sf. Gheorghe, când se scot și se dau la animale ca să la păzească de rele. (sursa - crestinortodox.ro)
