Barbarul modern poate fi recunoscut, spune Jean-François Mattéi, după următoarele patru trăsături conjugate cu resentimentul:
1. necunoașterea frumuseții unei opere, adică ignoranța;
2. negarea a ceea ce este cultivat, sau refuzul excelenței, după Goethe, adică înfumurarea;
3. incapacitatea de a împlini un gest creator, adică neputința;
4. dorința confuză de distrugere, adică regresiunea.
Pentru înțelegerea conceptului de barbarie nu este nevoie să facem recurs la originea istorică a termenului în Grecia și în Roma, ci doar să privim cu băgare de seamă orice crepuscul politic, artistic sau cultural care a însoțit civilizația umană de la începuturile sale și până în prezent. Barbaria nu este un simplu accident istoric, o metastază socială cu impact limitat, ci o “atitudine consubstanțială oricărui stadiu de civilizație”.
Cultura înseamnă viață, pe când barbaria, chiar și atunci când se organizează în interiorul unor forme de cultură, înseamnă doar regres și autodistrugere. Cultura înseamnă ieșirea din tot ceea ce uniformizează de jos în sus, năzuința spre tot ceea ce a produs lumină în Cetatea umană de-a lungul istoriei prin mijlocirea artelor frumoase și a învățământului.
Prof. univ. dr. LEONARD AZAMFIREI
