Antreprenorii au nevoie de un pachet de susținere a mediului de afaceri
Antreprenorii au nevoie de un pachet de susținere a mediului de afaceri care să cuprindă diverse programe, precum subvenționarea motorinei pentru transportatori, susținerea fermierilor afectați de războiul din Ucraina și lansarea finanțărilor naționale pentru IMM-uri, a afirmat președintele Consiliul Național al IMM din România (CNIPMMR), Florin Jianu.
Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, la prima ședință a Biroului Permanent al CNIPMMR din 2024, au fost invitați ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ștefan-Radu Oprea, alături de Robert-Marius Cazanciuc, vicepreședinte al Senatului României.
“Salut colaborarea pe care o avem cu Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului și doresc să subliniez câteva aspecte importante pentru mediul de afaceri. La începutul lunii viitoare vom prezenta o analiză de impact asupra măsurilor fiscale și de digitalizare la o lună de la intrarea în vigoare a acestora. De asemenea, antreprenorii au nevoie de un pachet de susținere a mediului de afaceri care să cuprindă diverse programe, precum subvenționarea motorinei pentru transportatori, susținerea fermierilor afectați de războiul din Ucraina și lansarea finanțărilor naționale pentru IMM-uri. Nu în ultimul rând, subliniez necesitatea modificării legii privind drepturile de autor în sensul simplificării și clarificării modului în care diversele organisme de colectare a drepturilor de autor interacționează cu antreprenorii”, a declarat Florin Jianu.
Membrii Biroului Permanent și președinții structurilor teritoriale și sectoriale au abordat cele mai importante probleme care impactează activitatea IMM-urilor în momentul de față, printre care s-au regăsit: nivelul ridicat al taxelor și impozitelor, legislația neadaptată realității în domeniul situațiilor de urgență și programele de susținere a antreprenoriatului.
În cadrul intervenției sale, ministrul Radu Oprea a punctat următoarele: identificarea a două domenii în care astăzi schemele de ajutor de stat sunt în dinamică: Investalim și Construct Plus. Astfel, se va pune accent pe industria de construcții și industria alimentară în vederea dezvoltării acestor sectoare la nivelul economiei României.
Totodată, el a făcut referire și la continuarea programului de sprijin pentru IMM-uri creat împreună cu CNIPMMR, Start up Nation, un program care a funcționat și care a avut rezultate notabile; la relansarea programului Femeia Antreprenor care facilitează mobilitatea femeilor pe piața forței de muncă și dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale ale acestora; adoptarea unor noi scheme de ajutor de stat în industria prelucrătoare, unde există un buget de 150 mil. euro, dar și pe partea de limitare a carbonului.
Potrivit sursei citate, CNIPMMR își exprimă susținerea pentru continuarea și dezvoltarea dialogului cu reprezentanții sectorului public în vederea sprijinirii antreprenorilor cu privire la îmbunătățirea situației economice actuale.
FMI a venit în România pentru o analiză a evoluției economico-financiare
O misiune a Fondului Monetar Internațional, condusă de Jan Kees Martijn, a venit ieri la București, pentru a analiza recentele evoluții economice și financiare și pentru o revizuire a prognozelor macroeconomice.
“O misiune FMI, condusă de Jan Kees Martijn, va vizita Bucureștiul din 29 ianuarie până la 1 februarie 2024 pentru o vizită cu caracter obișnuit. Echipa Fondului va analiza recentele evoluții economice și financiare și va realiza o actualizare a perspectivelor macroeconomice”, se arată în anunțul FMI semnat de Geoff Gottlieb, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est și de Sud-Est.
Ultima vizită la București a echipei FMI condusă de Jan Kees Martijn, șeful misiunii pentru România, s-a derulat în perioada 25 septembrie - 4 octombrie 2023, și a fost realizată pentru analiza anuală a economiei în baza Articolului IV.
Fondul Monetar Internațional estimează o creștere economică de 2,3% pentru România în 2023 și un deficit bugetar de 6% din PIB și recomandă autorităților de la București reforme adiționale care să reprezinte 2% din PIB.
Într-o conferință de presă susținută la finalul consultărilor, Kees Martijn a precizat că pachetul fiscal adoptat în toamna anului trecut de Guvern este un pas în direcția potrivită, arătând însă că este nevoie și de alte reforme.
“Alte reforme în ceea ce privește taxele sunt necesare pentru a crește veniturile, eficiența și corectitudinea. O creștere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani”, subliniază FMI.
Experții FMI au arătat, la momentul respectiv, că principalele măsuri la care autoritățile de la București ar trebui să se gândească sunt: eliminarea scutirilor, privilegiilor și lacunelor rămase, o nouă eficientizare a TVA, implementarea unui impozit reformat pe proprietate și utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei și, mai larg, încurajarea tranziției la o economiei cu emisii neutre de carbon.
Potrivit sursei citate, pachetul fiscal adoptat va duce la un deficit bugetar de 5% din PIB în 2024, însă va fi nevoie de noi ajustări pentru că, așa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, deficitul trebuie să scadă sub 3% din PIB.
Experți FMI au menționat, în context, că noul pachet fiscal lărgește baza de impozi-tare și îmbunătățește veniturile prin eliminarea scutirilor pentru angajații din agricultură, construcții, procesarea alimentelor și IT, precum și limitarea numărului de bunuri care beneficiază de o cotă redusă de TVA. De asemenea, aceștia susțin că majorarea taxei pe microîntreprinderi va duce la majorarea veniturilor din taxe, însă consideră că pragul pentru înregistrarea ca microîntreprindere ar trebui redus și mai mult.
Pe de altă parte, instituția financiară internațională a apreciat că taxa pe cifra de afaceri impusă băncilor și marilor companii pune o povară incorectă asupra companiilor cu marje reduse și ar putea reduce intermedierea financiară.
Potrivit sursei citate, pe termen mediu, economia românească va ajunge la potențialul de creștere de 3 - 3,25%, pe măsură ce consumul și investițiile susținute de fondurile din PNRR rămân puternice. Rata inflației va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024,
însă rămâne peste ținta Băncii Naționale a României, au mai subliniat reprezentanții instituției financiare internaționale.
Protecția consumatorilor: Marile lanțuri de magazine, amendate cu 89 milioane de lei în 2023. Lidl, pe primul loc
Marile lanțuri de magazine au fost amendate de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) cu 89 milioane de lei pe parcursul anului 2023, însă încasările au fost la mai puțin de jumătate din această sumă, respectiv 34,67 milioane de lei, potrivit datelor prezentate în cadrul unei conferințe de presă de președintele Autorității, Horia Constantinescu.
Astfel, retailerul Lidl a fost amendat cu cele mai mari sume, respectiv 24,9 milioane de lei, urmat de Profi cu 17,9 milioane de lei, Penny - 13,4 milioane de lei, Kaufland - 11,2 milioane de lei, Mega Image - 9,8 milioane de lei, Carrefour - 7,1 milioane de lei, Auchan - 3,2 milioane de lei, Metro - 935.000 de lei, iar Selgros a fost amendat anul trecut cu 572.000 de lei.
Președintele ANPC a subliniat că mult mai importante sunt amenzile încasate de la aceste companii, care se ridică la 34,67 milioane de lei în 2023. Cea mai mare sumă încasată a fost tot de la Lidl - 13,5 milioane de lei, urmat de retailerul Profi cu 6,6 milioane de lei, Kaufland cu 4,8 milioane de lei, Carrefour - 3 milioane de lei, Penny - 2,9 milioane de lei, Mega Image - 1,9 milioane de lei, Auchan - 1,2 milioane de lei, Metro cu 512.000 de lei și Selgros cu o sumă încasată de 260.000 de lei.
Din punct de vedere al acțiunilor de control pe primul loc se situează Profi, cu 1.714, iar al numărului de amenzi, Lidl, cu 2.282. Auchan se află pe primul loc la valoarea produselor oprite definitiv de la comercializare, cu 7 milioane de lei, iar Profi la numărul de opriri temporare a prestării serviciului, cu 167.
“Vreau să înțelegeți că acțiunile sunt raportate la numărul punctelor de lucru. Pentru a stabili profilul contravențional al unui operator economic, în opinia noastră trebuie să verifici jumătate plus unul dintre numărul punctelor de lucru ale acestuia pentru a nu spune «a știi că în județul cutare avem probleme, dar restul toate perfecte»“. Și atunci acțiunile se desfășoară la nivel național, făcându-se pe rând pentru a se stabili clar ce abateri sunt în general la nivel național”, a explicat Horia Constantinescu.
În 2023, ANPC a continuat acțiunile de verificare a importurilor de deșeuri - mărfuri second-hand, în România, produse care urmau să fie puse în vânzare, pe piață, în țara noastră. În acest context, ANPC a desfășurat, doar în 2023, 1.681 acțiuni de control, la nivel național, la 258 dintre acestea participând și reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu, iar la 356, cei ai Poliției de Frontieră, campanie care va continua și în 2024.
Potrivit sursei citate, pe parcursul anului 2023 au fost înregistrate 111.181 reclamații din partea consumatorilor și au fost soluționate 78.372 dintre acestea, 16.654 de reclamații dovedindu-se a fi neîntemeiate.
Referitor la acțiunile estivale din cadrul Comandamentului Litoral, ANPC a efectuat 2.120 de acțiuni de control, fiind aplicate 2.496 amenzi, în valoare de 12,3 milioane de lei.
În ceea ce privește Comandamentul de iarnă 2023-2024, acțiunile de control s-au desfășurat în zonele de vacanță, respectiv în Bucovina, Brașov, Sibiu, Maramureș, Valea Prahovei, Băile Felix și Băile Herculane. Au avut loc 2.042 acțiuni de control și au fost aplicate 2.183 de amenzi, în valoare de 13 milioane de lei.
Ministrul sănătății despre procesul cu Pfizer
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, este de părere că Pfizer va “cumpăni bine” în ceea ce privește procesul intentat României și a susținut că i se pare nefiresc “ca o companie farmaceutică să arunce în aer credibilitatea vaccinării”.
“România este chemată în judecată de compania Pfizer și există anumite proceduri la nivelul Guvernului în care fie Guvernul, fie Ministerul de Finanțe angajează o firmă de avocatură. Problema este legată de faptul că firma care va reprezenta în mod efectiv România la proces trebuie să cunoască legislația din Belgia și procesul se desfășoară în limba franceză. (...) Eu am luat legătura cu cei din Polonia, am avut o discuție legată de acest proces și de o încercare de coordonare a pozițiilor celor două țări. Mai există și cea de-a treia țară, Ungaria. O să vedem dacă putem să avem o reprezentare comună sau separată, dar oricum, echipele de avocați să discute unii cu ceilalți. Eu bănuiesc că și compania Pfizer o să cumpănească bine în cadrul acestui proces, pentru că mie cel puțin, ca și om de sănătate publică, mi se pare absolut nefiresc ca o companie farmaceutică să arunce în aer credibilitatea vaccinării în general, nu mă refer la vaccinarea anti-COVID”, a afirmat Rafila, duminică seară, la Antena 3.
Potrivit ministrului, compania Moderna la inițiativa reprezentanților săi a încheiat “orice litigiu comercial” și nu a mai avut niciun fel de pretenție de continuare a contractului sau de litigiu în justiție.
“Cu cei de la Moderna chiar la inițiativa lor... Cu Johnson și oarecum cu cei de la AstraZeneca mai trebuie să vedem care va fi situația, dar Moderna a avut o atitudine foarte corectă. Ne-am trimis dozele pentru un avans plătit de domnul Voiculescu în anul 2021. Nu trimiseseră dozele, le-au trimis acum în decembrie 1,2 milioane de doze. Le-au trimis acum. Este vorba despre formula nouă a vaccinului și cine dorește, noi am distribuit medicilor de familie, dacă există doritori să se vaccineze să poată să o facă cu cea mai nouă formulă disponibilă. Au încheiat, practic, orice fel de litigiu comercial. Pentru restul de 70% din dozele comandate nu a mai avut niciun fel de pretenție de continuare a contractului sau de litigiu în justiție”, a susținut Alexandru Rafila.
Autoritățile de la București au fost notificate în luna decembrie a anului trecut de compania Pfizer cu privire deschiderea unui litigiu pentru recuperarea unor sume de bani, având în vedere nefinalizarea achiziției de către partea română a 28 de milioane de doze vaccin anti-COVID, urmând ca primul termen să aibă loc în luna februarie.
(AGERPRES)
