O breșă de securitate cibernetică a avut loc la Camera Deputaților, iar în acest moment nu există nicio solicitare de răscumpărare a datelor, a precizat, luni, Secretariatul general al Camerei.
Potrivit sursei citate, ca urmare a acestei situații, departamentul specializat din Camera Deputaților redactează o plângere la DIICOT.
Sursa menționată arată că datele vizate sunt prezentate pe site sau pot fi făcute publice în urma unei solicitări.
“Este important de menționat faptul că majoritatea datelor la care se face referire sunt date prezentate pe site sau care pot fi făcute publice ca urmare a unei solicitări pe Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la date de interes public”, mai precizează sursa citată. (Agerpres)
Financial Times: UE va sabota Ungaria pentru că blochează ajutorul pentru Ucraina. UE dezminte ipoteza
Uniunea Europeană va sabota economia Ungariei în cazul în care Budapesta blochează acordarea unui nou ajutor pentru Ucraina la summitul blocului care are loc săptămâna aceasta, arată un plan confidențial elaborat de Bruxelles, citat de Financial Times, relatează luni agenția Reuters.
Bruxellesul a schițat chiar o strategie pentru a viza în mod explicit vulnerabilitățile economice ale Ungariei, a-i destabiliza moneda și a determina prăbușirea încrederii investitorilor, într-o tentativă de a lovi “locurile de muncă și creșterea” din această țară în cazul în care Budapesta refuză să renunțe la veto-ul său față de ajutorul pentru Kiev, a scris duminică Financial Times, citând un document elaborat de oficiali ai UE.
Documentul la care Financial Times a avut acces notează că, în cazul în care nu se ajunge la un acord până la 1 februarie, ceilalți șefi de stat și de guvern ar urma să “declare public că, în lumina comportamentului neconstructiv al premierului ungar, este de neînchipuit ca” UE să furnizeze fonduri Budapestei.
Ministrul ungar pentru afaceri europene, Janos Boka, a declarat ziarului că Budapesta nu este la curent cu o astfel de amenințare financiară, dar că Ungaria “nu va ceda la presiuni”.
Premierul ungar Viktor Orban a renunțat în decembrie în Consiliul European la veto-ul său față de lansarea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, în schimb a blocat un ajutor financiar al UE pentru Ucraina în valoare de 50 de miliarde de euro pentru următorii patru ani, decizie luată în contextul tensiunilor Budapestei cu Kievul asupra drepturilor minorității maghiare din regiunea Transcarpatia și al blocării de către Comisia Europeană a fondurilor europene ce revin Ungariei, al cărei guvern este acuzat de Bruxelles că încalcă statul de drept.
UE dezminte...
Guvernele Uniunii Europene nu discută despre o coerciție de natură financiară pentru a forța Ungaria să accepte ajutorul financiar pentru Ucraina pe care Budapesta îl blochează din decembrie, a afirmat luni un înalt oficial european, potrivit unei declarații citate de Reuters.
Declarația vine în răspuns articolului din Financial Times.
“Documentul la care se face referire în articolul din Financial Times este o notă de background scrisă de Secretariatul consiliului pe propria sa răspundere și care descrie starea actuală a economiei ungare”, se arată în declarația înaltului oficial al UE.
“Este un document factual care nu reflectă stadiul negocierilor care au loc. Nota nu prezintă niciun plan specific legat de (bugetul UE pe termen lung) și Facilitatea pentru Ucraina, și nici vreun plan legat de Ungaria”, se subliniază în declarație.
“Discuțiile privind Cadrul Financiar Multianual (bugetul UE) sunt în curs și s-au bazat întotdeauna pe găsirea unui compromis acceptabil pentru toate cele 27 de state membre. Negocierile dintre reprezentanții șefilor de state și guverne și liderii UE se bazează pe principiile dialogului, consultării și compromisului în interesul tuturor”, insistă înaltul oficial. (Agerpres)
Ambasadorul Regatului Unit: Numărul turiștilor britanici în România ar putea fi mult mai mare, există un potențial uriaș
Numărul turiștilor britanici în România ar putea fi mult mai mare și există un potențial uriaș ca turismul să se dezvolte, marele avantaj al României fiind zona rurală sălbatică care poate fi foarte atractivă pentru turiștii europeni, a declarat noul ambasador britanic la București, Giles Portman, într-un interviu acordat Agerpres.
“Cred că /.../ acesta este marele avantaj al României, că are această zonă rurală sălbatică, intactă, care poate fi foarte, foarte atractivă pentru turiștii din Europa care caută mereu o scurtă călătorie peste hotare. România este la un zbor de trei ore de Regatul Unit. Există multe, multe zboruri și aeroporturi care deservesc orașele din România. Și cred că în cei patru sau cinci ani ai mei aici, există un uriaș potențial pentru ca turismul să crească atâta timp cât este genul corect de turism, high-end, de calitate, sustenabil”, a spus ambasadorul în primul său interviu de la preluarea mandatului.
Giles Portman a apreciat că britanicii devin tot mai conștienți de legătura specială a regelui Charles cu România.
“Când am aflat prima dată că voi veni aici, cu circa 18 luni în urmă, nu cred că mulți oameni știau că regele Charles este atât de atașat de România și că o vizitează atât de des. Dar acum vezi tot mai multe relatări despre acest fapt în Regatul Unit. Cei mai mulți oameni cu care vorbesc acum par să știe acest lucru. Și tot mai mulți oameni află despre România și citesc despre România în presa din Regatul Unit. /.../ Știu că este foarte apreciat aici în România și cred că acum acest lucru este din ce în ce mai bine înțeles și în Marea Britanie”, a declarat ambasadorul.
Ciolacu afirmă că s-a propus în coaliție ca în diaspora să se poată vota timp de două zile
Premierul Marcel Ciolacu a declarat marți că s-a propus în coaliția de guvernare varianta ca în diaspora să fie două zile pentru votul la alegerile europarlamentare.
Premierul a fost întrebat dacă există varianta cu două zile de alegeri în diaspora.
“Vom vedea. Haideți să vedem. Colegii mei au avut propunerea asta, au fost și colegii de la PNL. Pentru a nu se crea o emoție în diaspora, este această propunere și știți foarte bine că și data trecută am luat decizia să se voteze de vineri până duminică”, a spus Ciolacu la sediul central al PSD.
Întrebat dacă apartenența României la Uniunea Europeană ar trebui să fie introdusă în Constituție, Ciolacu a afirmat: “Va fi o decizie pe care o să o iau după ce aflu părerea colegilor”.
Ambasadorul Giles Portman încurajează companiile britanice care sunt interesate să investească în România
Noul ambasador britanic la București, Giles Portman, intenționează să intensifice relațiile comerciale dintre România și Regatul Unit în timpul mandatului său, prin încurajarea companiilor britanice care sunt interesate să investească în România. Într-un interviu acordat Agerpres, el și-a exprimat satisfacția că și companiile românești și-au crescut investițiile în Regatul Unit, “așa că este un demers cu două sensuri”.
Totodată, ambasadorul a reamintit că regulile de intrare în Regatul Unit s-au schimbat după Brexit. Libera circulație a lucrătorilor, de exemplu, nu mai este aplicabilă de când Regatul Unit a părăsit UE, ceea ce înseamnă că nu mai este posibil să se călătorească cu o carte de identitate, ci va fi necesar un pașaport valabil. “Cred că este important ca oamenii să fie conștienți de aceste schimbări de după Brexit”, a subliniat Giles Portman în primul interviu acordat după începerea mandatului.
Diplomatul a explicat, de asemenea, că noile sisteme bazate pe puncte ajută autoritățile britanice să se poată orienta mai bine către profesiile în care se caută lucrători, de la sezonieri până la nivelul cel mai înalt, medici și oameni de știință, dar deciziile se iau pe baza competențelor, profesiilor și capacităților, mai degrabă decât pe baza naționalității.
Potrivit ambasadorului, românii continuă să fie cetățenii din UE cei mai dornici să lucreze și să trăiască în Marea Britanie și după introducerea sistemului de imigrație bazat pe puncte, respectiv după 30 iunie 2021, datorită legăturilor care sunt deja stabilite între cele două țări.
“Relația noastră este destinată să devină mai caldă și mai apropiată datorită celor 1,2 milioane de români din Marea Britanie, care sunt în creștere, așa că vom deveni inevitabil parteneri și prieteni mai apropiați datorită lor”, a declarat Giles Portman.
Câciu despre creșterea pragului de impozitare a pensiilor: Să vină ministrul de Finanțe cu un impact bugetar
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a declarat marți că propunerea privind creșterea la 3.000 de lei a pragului până la care nu se impozitează pensiile contributive poate fi discutată, iar ministrul de Finanțe trebuie să vină cu un impact bugetar pe acest subiect.
Adrian Câciu a fost întrebat cum vede o propunere de creștere la 3.000 de lei a pragului până la care nu se impozitează pensiile contributive.
“Să vină cu un impact bugetar, să vedem despre ce e vorba și să ne dea cineva răspunsul la întrebarea cine a introdus impozitarea pe pensii. Îmi aduc aminte că această impozitare pe pensii a fost introdusă în 2010, după ce CCR a spus că nu se pot tăia pensiile, mai țineți minte, și Guvernul Boc a venit cu o impozitare pe pensii. Dar nu am nicio problemă, este evident că dorim ca oamenii să aibă venituri cât mai mari și neimpozitate, dacă se poate. (...) Dacă ministrul de Finanțe prezintă modul în care se pot recupera veniturile care, să spunem, ar fi, nu ar mai ajunge la bugetul de stat, de ce nu? Până la urmă ăsta este scopul nostru, să găsim soluții pentru oameni”, a spus Câciu la sediul central al PSD, preluat de Agerpres.
Potrivit unor surse politice, liberalii au propus, în ședința coaliției de luni, creșterea de la 2.000 de lei la 3.000 de lei a pragului până la care nu se impozitează pensiile contributive.
Israel-Hamas/Situația actuală din Orientul Mijlociu este mai periculoasă decât cea din 1973, afirmă Blinken
“Aș spune că nu am văzut o situație atât de periculoasă ca cea cu care ne confruntăm acum în regiune cel puțin din 1973. Și pe bună dreptate, chiar înainte de acel an”, a spus Blinken într-o conferință de presă comună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la Washington. “Și acesta este mediul în care operăm”, a adăugat el.
Pe 6 octombrie 1973, o coaliție de state arabe condusă de Egipt și Siria a atacat pe neașteptate Israelul în ziua de Yom Kippur, una din cele mai mari sărbători din calendarul iudaic. Conflictul, cunoscut ca războiul de Yom Kippur, a durat 19 zile.
Trei soldați americani au fost omorâți și alți circa 20 răniți într-un atac cu dronă comis, duminică, asupra unui obiectiv militar al SUA de pe teritoriul iordanian, alimentând temerile privind răspândirea conflictului în regiune. Președintele american Joe Biden a afirmat că atacul “a fost efectuat de grupări militante radicale susținute de Iran ce acționau în Siria și Irak” și a amenințat cu represalii. Guvernul de la Teheran a negat orice implicare.
Israelul a promis să “nimicească” mișcarea islamistă palestiniană - desemnată drept teroristă de SUA și Uniunea Europeană - și a lansat o amplă operațiune în Fâșia Gaza, soldată cu peste 26.400 de morți, conform unui bilanț difuzat de Ministerul Sănătății condus de Hamas. (Agerpres)
