Chiar și după mai bine de 100 de ani, consecințele Trianonului se mai află aici, cu noi, trauma suferită apasă nu numai sufletele maghiarilor, ci și ale popoarelor vecine, a subliniat directorul general al Institutului de Cercetare a Maghiarimii (MKI), Miklós Kásler, luni, la Budapesta, la deschiderea conferinței științifice despre Trianon, informează agenția de presă MTI.
Tema conferinței organizate de către institut este reprezentată de cea mai mare tragedie maghiară, a declarat Miklós Kásler.
Oficialul ungar a subliniat că despre Trianon știm deja multe, și de asemenea mai sunt multe lucruri pe care nu le știm; nici despre cauze, nici despre evenimente premergătoare. În același timp, deși se știu multe lucruri despre ceea ce a urmat, nici această imagine nu este completă - nici în ziua de astăzi, a mai spus fostul ministru.
Potrivit directorului general, Ungaria “a fost destinată desființării”, însă țara, poporul maghiar, “a oferit un răspuns brutal de puternic” provocării Trianonului, un răspuns intelectual care s-a manifestat în premii Nobel, în știință, literatură și muzică, în timp ce țara și-a transformat și industria și agricultura, iar în 1938, aproape că ajunsese din urmă Austria în ceea ce privește nivelul de trai.
În același timp, Miklós Kásler a atras atenția asupra faptului că în perioada de după Trianon nu a fost pusă în aplicare nici măcar un singur punct din așa-numitele principii wilsoniene, motiv pentru care “trauma de la Trianon apasă nu numai sufletele maghiarilor, ci și ale popoarelor vecine, pentru că nici acestea nu au putut să proceseze această problemă”.
Subliniind importanța conferinței, Miklós Kásler a vorbit despre faptul că au fost efectuate cercetări arhivistice serioase, astfel încât ar putea fi făcute publice și noi informații.
Conferința reprezintă și un fel de pregătire pentru monografia pe care cercetătorii institutului o vor prezenta și care acoperă mai multe domenii - politica, războaiele și problemele legate de etnii, iar în acest sens, Kásler a atras atenția asupra uneia dintre cercetările curente ale MKI, care tratează evenimentul istoric de la 1224, când Regele Andrei al II-lea al Ungariei a acordat sașilor transilvăneni autonomie extinsă.
Prelegerile din cadrul conferinței acoperă subiecte de istorie politică, probleme de etnicitate, istorie militară, cartografie, cultură, probleme de educație, editare de carte, istorie juridică, relațiile dintre Polonia și Ungaria și “Trianonul grecesc”.
Din cele nouă prelegeri, cinci tratează relațiile dintre români și maghiari; câte una, relațiile dintre polonezi și maghiari, respectiv greci și turci; una, nașterea Imnului Secuiesc ca factor important al unității naționale; iar una, un olandez care a înțeles și a sprijinit lupta maghiarilor împotriva Trianon.
Tratatul de pace de la Trianon, semnat în 1920, a prevăzut că Monarhia Austro-Ungară este dizolvată, iar în urma acestui fapt, teritoriul Ungariei (fără Croația) a fost redus de la 283.000 de kilometri pătrați la 93.000, iar populația sa, de la 18,2 milioane, la 7,6 milioane de oameni, precizează sursa citată. (I.S.)
Ileana Sandu
