Comisia Europeană a revizuit în jos estimările referitoare la avansul economiei românești în 2024, până la 2,9%, de la 3,1% cât preconiza în toamna anului trecut.
Este o surpriză ceea ce spune Comisia Europeană, dar este o surpriză în sensul că ne-a dat, totuși, o anumită creștere. Deși, din punctul meu de vedere, trebuia și mai puțin. Pentru că eu am mare grijă în legătură cu evoluția economiei românești și în acest an, și în anii care vin. Nu cred că vom ajunge să avem o creștere în jur de 3% pe 2024, pentru că există încă temerea, din punctul meu de vedere, unei întrări într-o recesiune tehnică în a doua jumătate a acestui an. Sunt niște condiții foarte evidente că pericolul încă există.
În primul rând, vom avea, după părere mea, de la 45 până la 90 de zile efectele Ordonanței trenulețul, care înseamnă o reducere a masei de impozitare. Deci, cu toată strădania pe care ANAF o s-o facă - dacă o va face, dacă va avea cum să o facă, pentru că acum văd că se ocupă cu rețete de prăjituri, dar chiar dacă o va face - masa de impozitare se reduce, pentru că vor fi multe societăți care nu vor putea suporta, pe lângă costul energiei, și cele ale fiscalității. Să nu uităm că, oficial, peste 70.000 de societăți românești au intrat în faliment în 2023 tocmai datorită facturilor. Iar acest trend se menține.
În al doilea rând, avem o scădere extrem de abruptă a investițiilor străine în România: investițiile străine în România, față de investițiile străine în țările din jur, sunt de treapta a doua sau a treia a evoluției industriei, nu de treapta a patra. Dacă în Ungaria se fac investiții străine în automobile și baterii de ultimă generație, la noi se fac în biciclete, în frigidere, mașini de spălat, cărămizi, materiale de construcții, adică lucruri cu o valoare adăugată mică.
Al treilea motiv de îngrijorare: scăderea ritmului de dezvoltare a industriei. În ultimele două luni, chiar pe tot parcursul anului 2023, industria a scăzut chiar foarte mult, inclusiv pentru că România are costurile cele mai mari din Europa, ca urmare a prețurilor la energie. Sunt niște lucruri care vin din urmă și care nu pot fi reglate în anul 2024. Există această schimbare structurală foarte rapidă în ramurile industriale din Europa occidentală care ne interesează pe noi. Noi am fost subcontractori în principal în ramura auto, unde trendul este acum spre alt tip de automobile, alt tip de producție. Stellantis, spre exemplu, face o fabrică în Ungaria pentru mașini electrice, dar la noi, nu. Deci, nu văd cum am putea în 2024 să avem așa un spor. Există încă un lucru previzibil, și anume că nu vom avea producție agricolă bună, pentru că seceta a fost foarte serioasă în această iarnă, cu toate schimbările de temperatură, care vor afecta și pomicultura. Deci, am această temere că, în 2024, va exista un moment de recesiune.
Politica fiscală a statului este total aiurea față de ceea ce se întâmplă în alte țări. În loc să mizeze pe cei care fac bani, adică pe mediul de afaceri și să-l lase liber, la noi este tocmai invers. Și mai este ceva care trebuie luat în calcul, deși nu se prea vorbește despre acest subiect: se reduce progresiv, de câțiva ani - iar în 2024 va continua, probabil - acest trend, ponderea banilor trimiși de diaspora în România. Această o sursă importantă începe să fie diminuată.
Rămân, prin urmare, la ideea că, dacă Mugur Isărescu a spus că am scăpat de recesiune, Uniunea Europeană spune că vom avea o creștere mai mică, dar eu îmi mențin părerea că trebuie să fim extrem de atenți, pentru că pericolele unei recesiuni există. Și lucrul cel mai clar pe care îl văd acum, este că atenția guvernării este bazată pe elemente de politicianism, de acțiune electorală, nu apare nici un fel de gândire în sensul unei reforme.
Aș mai adăuga ceva. Există o serie de declarații care se fac auzite acum în România și care sunt total înșelătoare. Se vorbește, pe un ton destul de festivist, despre faptul că am ridicat PIB-ul pe cap de locuitor. Zilele trecute, domnul Boloș vorbea ca despre o mare victorie, că am ajuns să îi depășim pe unguri cu 0,1% sau așa ceva. Este însă un lucru extrem de greșit și este o înșelătorie pentru că o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor în România arată că suntem într-o stare deplorabilă. Și iată de ce: în primul rând, creșterea PIB-ului are loc prin prețuri. Deci, creșterea PIB-ului prin prețuri, ceea ce s-a întâmplat prin inflație, înseamnă că, de fapt, am ajuns la o scădere a puterii de cumpărare. Deci este un nonsens. Degeaba ridici PIB-ul nominal pe cap de locuitor, când nivelul de trai nu are nici o legătură și nu beneficiază deloc de această creștere. Dimpotrivă, scăderea nivelului de consum și a nivelului de trai duce la o creștere a PIB-ului nominal.
În al doilea rând, să nu uităm că avem o descreștere demografică. Puteam, ca atare, să nu facem nimic, pentru că prin descreșterea populației ajungem să avem un PIB mai mare pe cap de locuitor. Iar Guvernul ar trebui să înțeleagă un lucru, și anume că, dacă face o astfel de declarație, intră într-o obligație pe care ori nu o înțelege, ori nu știe. În momentul în care te apropii de 20.000 de dolari sau de euro pe cap de locuitor, cum zice domnul Boloș, ajungi într-o situație pe care economia o numește capcana venitului mediu. Și care, de câțiva ani, este specifică Chinei. Și anume când ajungi la această măsură, nu mai poți să adaugi din economie, trebuie să reformezi economia. Lucrurile cantitative nu mai sporesc PIB-ul, trebuie să fie lucruri de natură intensivă. Adică o productivitate mai mare, o tehnologizare mai mare și care cere, neapărat, o reformă tehnologică. Iar la noi nu există așa ceva. Altfel spus, în momentul în care declari așa ceva, trebuie să pui pe masă imediat un plan de reformare a economiei. Mă revoltă faptul că se fac astfel de afirmații care la bază au, de fapt, un element negativ.
Prof. univ. dr. MIRCEA COȘEA, analist economic
