Startul Campaniei de primire a Cererilor de Plată 2024 se amână cu cel puțin două săptămâni, timp în care se așteaptă de la Comisia Europeană (CE) derogările privind condiționalitatea pentru GAEC 7 și GAEC 8, informează joi Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).
“În acest moment se modifică legislația europeană, în sensul modificării/aprobării Regulamentului (UE) nr. 2115/2021 opozabil României. Totodată, se așteaptă de la Comisia Europeană (CE) derogările privind condiționalitatea pentru GAEC 7 și GAEC 8. Ulterior, legislația națională se va aproba în sensul celor stabilite în legislația europeană. Astfel, având în vedere aspectele prezentate mai sus, APIA amână termenul de depunere a cererilor de plată pentru anul 2024 în funcție de calendarul stabilit pentru aprobarea tuturor actelor normative”, se spune într-un comunicat remis AGERPRES.
Reprezentanții APIA susțin că amânarea startului Campaniei de primire a Cererilor de Plată va fi de cel puțin două săptămâni.
“Decalarea termenului de depunere nu va impacta Campania de plăți în avans pentru anul de cerere în curs care va începe la data de 16 octombrie 2024”, a declarat directorul general al APIA, Cornel Turcescu.
Conform instituției, APIA a pus la dispoziția fermierilor români aplicația IPA Online, prin care aceștia pot face modificări/actualizări ale cererilor unice depuse, sector vegetal, fără a avea posibilitatea de a închide cererile și a le aproba, până la stabilirea datelor concrete de începere a Campaniei 2024.
Comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a transmis, pe 26 februarie, în Consiliul Agricultură și Pescuit, că există posibilitatea de a face “modificări limitate și țintite” în actele legislative de bază din actuala Politică Agricolă Comună (PAC) 2023 - 2027, în urma “numeroaselor solicitări” venite din partea statelor membre, inclusiv din partea României.
“Comisarul european a anunțat că a luat act de multele solicitări venite din partea statelor membre, inclusiv de cele prezentate deja de România, în ceea ce privește modificările aduse la actele legislative de bază din actuala Politică Agricolă Comună, dar și că vor exista niște modificări limitate și țintite în acest regulament. Cred că este o reușită a României, pentru că este pentru prima oară când se modifică regulamentul de bază în primul an de PAC”, a declarat, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, care se află la Consiliul Agricultură și Pescuit de la Bruxelles.
Potrivit sursei citate, oficialul european a subliniat că va analiza revizuirea standardelor de mediu GAEC 6, GAEC 7 și GAEC 8 din perspectiva reducerii poverii pe care o reprezintă pentru fermieri, dar în același timp să fie menținute beneficiile de mediu pe care le aduc. Comisarul a mai spus că acest “exercițiu de revizuire ține cont de toate ideile statelor membre, inclusiv de cele prezentate de România”.
De asemenea, comisarul european a anunțat că va exista o excepție, pentru micii fermieri care dețin sub 10 hectare, de la controalele privind condiționalitatea, o excepție pentru fermieri ecologici de la cerințele de la GAEC 7 și GAEC 8 și o scutire pentru fermierii care fac obiectul controalelor de condiționalitate de la controalele eco-condiționalității, dar va exista și mai multă flexibilitate în ceea ce privește numărul de amendamente permise la nivelul planurilor strategice.
Decizia României privind aplicarea derogării de la prima cerință din standardul GAEC 8, pentru anul de cerere 2024, a fost transmisă oficial Comisiei Europene după consultările pe care le-a avut ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Ionuț Barbu, cu mediul asociativ din sectorul agricol, a informat, pe 21 februarie, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), printr-un comunicat.
Astfel, România a comunicat CE, la prima cerință, aplicarea derogării privind alocarea unei ponderi minime de cel puțin 4% din terenul arabil la nivel de fermă: zonelor și elementelor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate în pârloagă și/sau culturilor fixatoare de azot și/sau culturilor intermediare (secundare).
Culturile fixatoare de azot și culturile secundare se cultivă fără utilizarea produselor de protecție a plantelor. Pentru culturile secundare se utilizează factorul de ponderare 1.
Potrivit MADR, prin aplicarea derogării în anul de cerere 2024, fermierii și alți beneficiari care fac obiectul acestui standard pot îndeplini prima cerință a standardului prin alocarea unei ponderi minime de cel puțin 4% din terenul arabil la nivel de fermă, optând fie pentru una dintre cele trei variante descrise anterior, fie pentru toate trei simultan.
Totodată, CE a fost notificată informal în vederea adaptării cerințelor eco-schemei PD 04 - Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil, cu privire la noua modalitate de aplicare a GAEC 8.
De asemenea, în marja Consiliului Agrifish din data de 26 februarie 2024, ministrul Florin Barbu va propune o modificare a Regulamentului (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului, în ceea ce privește aplicarea unor standarde privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor (GAEC 7 și 8), respectiv pentru GAEC 7 se propune ca statele membre să poată excepta de la obligația de la acest standard exploatațiile care înființează culturi pentru care nu este necesară aplicarea unei rotații anuale din perspectivă agrotehnică, astfel încât statele membre să poată decide lista acestor culturi. Un exemplu ar putea fi loturile semicerc sau culturile pentru care înființarea pe aceeași suprafață nu prezintă riscuri fitosanitare sau de agrochimice.
Pentru GAEC 8 se propune introducerea unei prevederi suplimentare care va da posibilitatea statelor membre ce dețin suprafețele de minimum 4% cu elemente neproductive sau terenuri pârloagă la nivel național să fie exceptate de la aplicarea GAEC 8 la nivel de fermă. În această manieră se asigură implicit atingerea obiectivului propus la nivel european prin acest standard GAEC de menținere a elementelor și zonelor neproductive în scopul îmbunătățirii biodiversității agricole. (AGERPRES)
