Veniturile totale la bugetul general consolidat au crescut în prima lună din acest an cu 7,8 miliarde de lei până la 47,4 miliarde, cu aproape 20% mai mult comparativ cu ianuarie 2023.
Sumele provenite din impozitul pe salarii și dividende au scăzut cu 5,8%, însă această scădere s-a datorat efectului de bază la impozitul pe dividende (-56,7%) față de ianuarie 2023. Explicația e dată de faptul că în ianuarie 2023 s-a grăbit plata impozitului pe dividende pentru a beneficia de cota de impozit de 5%, înainte de a fi majorată la 8%. Astfel în ianuarie 2023 saltul sumelor încasate pentru impozitul pe dividende a crescut cu 360% din acest motiv.
Însă o creștere semnificativă, de 24,5% a fost consemnată pentru sumele reprezentând impozitul pe salarii. Aceasta s-a datorat eliminării scutirii de la plată pentru impozitul pentru salariații din construcții, agricultură, industria alimentară și IT, încă din noiembrie 2023. Contribuții pozitive au avut și deciziile de majorare a salariului minim pe economie, precum și salariile minime din construcții, agricultură și industrie alimentară.
Au crescut și încasările din impozitul pe veniturile din pensii (+58%), care includ majorarea punctului de pensie de la 1.586 la 1.785 de lei.
Creștere importantă a fost și la asigurările sociale, de 25,7%, până la 15,62 miliarde de lei, rezultată în principal din eliminarea scutirii de la plata contribuțiilor a salariaților din construcții, agricultură și industrie alimentară. De asemenea, creșterea salariilor minime a influențat și ea majorarea sumelor încasate.
Un alt salt important a fost consemnat la veniturile provenite din plata TVA. Încasările nete din TVA au înregistrat 12 miliarde de lei, în creștere cu 22,8% (an/an). De la 1 ianuarie, mai multe cote de TVA pentru unele produse și servicii au crescut de la 5 la 9% sau de la 9 la 19%. (Spotmedia.ro)
Camera Deputaților: Pedepse cu închisoarea pentru traficul de produse cu efecte psihoactive, majorate
Camera Deputaților a adoptat, ieri, proiectul de lege care prevede majorarea pedepselor cu închisoarea la trei până la 10 ani în cazul efectuării de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, precum și eliminarea posibilității executării pedepsei sub supraveghere în cazul traficului de droguri de mare risc și traficului internațional de droguri de mare risc.
S-au înregistrat 250 voturi “pentru” și 212 “împotrivă”.
Proiectul completează în acest sens Legea nr.143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, modifică Legea nr.194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare și completează art. 91 alin. (3) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.
Legea înăsprește pedepsele pentru operațiunile cu substanțe cu efecte psihoactive care, în prezent, sunt de închisoare de la doi la șapte ani.
“Fapta persoanei care, fără a deține autorizație eliberată în condițiile prezentei legi, efectuează fără drept operațiuni cu produse știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la trei la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă”, prevede proiectul.
De asemenea, “fapta persoanei care, cu intenție, efectuează fără drept operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, pretinzând sau disimulând că acestea sunt produse autorizate potrivit legii sau a căror comercializare este permisă de lege, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la trei la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai gravă”.
“Nu se poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 2 alin 2 și art. 3 alin 2”, mai prevede proiectul.
Articole 2 și 3 din lege se referă la pedepsele în cazul traficului de droguri de mare risc și a traficului internațional de mare risc.
Agerpres