Guvernul României nu îndeplinește pe deplin standardele minime pentru eliminarea traficul de persoane, cu toate că depune eforturi semnificative în acest sens, în comparație cu perioada de raportare anterioară, se arată în Raportul privind traficul de persoane - 2023 al Departamentului de Stat al SUA, pe care îl prezentăm în sinteză, cu precizarea că datele se referă la situația existentă în 2022* În perioada analizată, autoritățile au investigat 458 de noi cazuri de trafic: 399 de trafic sexual, 37 de trafic prin muncă, 22 forme nespecificate de trafic * Cazurile sunt în scădere față de 2022 (552) și 2021 (628), dar în creștere față de 2020 (234) * Autoritățile au urmărit penal 307 suspecți de trafic de persoane, o scădere semnificativă de la 522 în 2021, dar o creștere de la 234 în 2020: 258 pentru trafic sexual, 27 pentru trafic de muncă, 22 de forme nespecificate de trafic* Instanțele au condamnat 138 de traficanți, o scădere de la 162 în 2021* Majoritatea traficanților condamnați au primit sentințe de la doi la 22 de ani de închisoare.
Autoritățile au investigat, au urmărit penal și au condamnat semnificativ mai puțini traficanți. Presupusa complicitate la infracțiunile de trafic a persistat, în special în cazul oficialilor care se ocupă de copiii aflați în îngrijirea centrelor de plasament. Autoritățile nu au verificat indicatorii de trafic și nu au identificat în mod corespunzător victimele în rândul populațiilor vulnerabile, cum ar fi solicitanții de azil, migranții, sau copiii din instituțiile guvernamentale. Mai mult, guvernul nu a oferit finanțare suficientă ONG-urilor pentru servicii de asistență și protecție, lăsând majoritatea victimelor fără sprijin și expuse riscului de a fi, din nou, victime ale traficului. Pe de altă parte, modificările legislative au împiedicat urmărirea penală, încât unii oficiali complici la infracțiuni de trafic au rămas nepedepsiți.
De exemplu, în ianuarie 2023, instanțele au respins o cauză care implica cinci membri ai crimei organizate, într-un caz de trafic sexual de copii datând de 12 ani, având ca victime două fete instituționalizate, de 14, respectiv 15 ani. Tot în ianuarie 2023, aceeași instanță a respins dosarul a opt traficanți cunoscuți care, în 2011 și 2012, au exploatat mai multe fete minore în România și Italia. La începutul lunii martie 2023, instanțele au respins cazul unui fost șef de poliție care a ajutat un grup de traficanți, ignorând plângerile depuse de victimele traficului de copii.
Deși guvernul a adoptat o legislație care elimină prescripțiile pentru infracțiunile de trafic în 2021, autorii care au comis infracțiuni înainte de 2021 au beneficiat de termenul de prescripție mai scurt.
În consecință, în octombrie 2022, instanțele au schimbat metoda de calcul a termenului de prescripție, rezultând în clasarea a zeci de cauze, inclusiv a cazurilor de trafic.
Această schimbare a dus la respingerea cauzelor, absolvirea de pedeapsă pentru o serie de inculpați, inclusiv pentru infracțiuni de trafic după ce au fost făcute anchete penale și după procese îndelungate, ceea ce a subminat eforturile de combatere a traficului.
Surse din sistemul judiciar au remarcat alte câteva cauze aflate pe rol, care în curând vor fi supuse termenului de prescripție, și care vor avea ca rezultat nepedepsirea autorilor, inclusiv cazuri care implică funcționari complici.
Complicitatea oficialilor, persistentă, la nivel scăzut, la infracțiunile de trafic de persoane, a rămas o preocupare semnificativă. În 2022, autoritățile au urmărit penal șase oficiali complici, inclusiv un primar, pentru presupuse infracțiuni de trafic, având ca victime șase copii, dintre care unul în vârstă de doar 12 ani. Într-un alt caz, doi angajați ai Serviciului pentru Protecția Copilului de la nivel județean au forțat patru copii să lucreze în agricultură și i-au supus unor abuzuri repetate și unor condiții de viață periculoase. Separat, autoritățile au urmărit în justiție doi polițiști, care au ignorat acuzațiile unei victime a traficului sexual de copii, pentru abuz în serviciu, fals inte-lectual, ajutorarea făptuitorului și neglijență, și au anchetat oficiali ai Protecției Sociale, pentru fals în documente și neglijență în serviciu.
Observatorii au raportat o posibilă complicitate la infracțiuni de trafic, în cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, susținând că autoritățile nu au investigat acuzațiile privind traficul prin muncă în cadrul unui aranjament pentru protejarea angajatorilor români care nu aveau forță de muncă domestică calificată. De asemenea, potrivit ONG-urilor, în cazurile de trafic în care sunt implicate victime străine, autoritățile nu au implementat în mod eficient legea și au acuzat adesea suspecții de traficanți pentru alte infracțiuni decât traficul de persoane, pentru a evita investigațiile lungi, costisitoare și consumatoare de timp.
Mai multe ONG-uri și instituții de presă au continuat să-și exprime suspiciunea că personalul care lucrează în instituțiile guvernamentale pentru copii și centrele rezidențiale pentru persoane cu dizabilități a facilitat traficul.
ONG-urile au remarcat, în anumite județe, că oficiali de la Protecția Copilului au acționat ca și complici ai traficanților și că unii judecători au manifestat părtinire împotriva victimelor care provin adesea din grupuri dezavantajate social.
Deficiențele în domeniul aplicării legii, cum ar fi lipsa de personal și volumul de muncă nesustenabil, precum și lacunele de cunoștințe au continuat să limiteze progresul în materie de control și limitare a traficului.
România rămâne o sursă primară pentru traficul sexual și victimele traficului pentru exploatare prin muncă în Europa. Marea majoritate a victimelor identificate sunt victime ale traficului sexual de sex feminin exploatate în România și alte țări europene, inclusiv Austria, Irlanda, Italia, Spania și Marea Britanie. Grupurile vulnerabile includ copiii din instituții de stat sau minori, copii ai căror părinți muncesc în străinătate, membri ai comunității de romi, femei cu studii și venituri reduse, migranți și solicitanți de azil. Traficanții operează individual sau în grupuri mici pe baza legăturilor familiale sau a intereselor comune.
Autoritățile raportează mai puține cazuri care implică mari grupuri criminale organizate, cu o ierarhie strictă și un lider puternic. Traficanții au continuat să folosească metoda de recrutare “lover boy” prin care victimele acceptă oferte de muncă dubioase și riscante în diverse domenii, iar apoi, prin diferite metode și forme de control, sunt forțate să facă sex comercial. Experții continuă să raporteze românce recrutate pentru căsătorii simulate în Europa de Vest; după încheierea acestor căsătorii, traficanții forțează femeile să facă sex sau muncă comercială. Oficialii guvernamentali și ONG-urile raportează că traficanții folosesc din ce în ce mai mult internetul și rețelele sociale pentru a recruta victime, în special copii.
Copiii reprezintă aproape jumătate din victimele traficului identificate din România. Copiii din instituțiile guvernamentale, în special fetele care trăiesc în case și centre de plasament pentru persoane cu dizabilități, rămân vulnerabili la traficul sexual. Mai multe ONG-uri notează că foști rezidenți ai caselor guvernamentale sau centrelor rezidențiale servesc ca recrutori ai fetelor minore din aceleași unități. Traficanții exploatează copiii romi în trafic sexual și cerșetorie forțată. Abuzul prin muncă asupra copiilor continuă să fie subraportat, copiii de până la cinci ani fiind exploatați prin muncă. Anchetele jurnalistice continuă să facă referire la cazuri de copii angajați sezonier în industria ospitalității de-a lungul coastei Mării Negre. Traficanții supun adulții și copiii români traficului de muncă în agricultură, construcții, hoteluri, producție și servicii casnice, precum și cerșetorie și furt forțat în România și alte țări europene. Unele rapoarte arată că traficanții care operează în România și Moldova exploatează femeile și fetele în operațiuni în Europa; amploarea traficului este necunoscută. Traficanții exploatează migranții din Africa, Europa și Asia de Sud și de Sud-Est în industria construcțiilor, hotelurilor și procesării alimentelor. Migranții din Asia de Est, care lucrează în industria construcțiilor și a ospitalității, sunt expuși unui risc deosebit de trafic din cauza lipsei de acces la informații în limba lor maternă și a practicilor înșelătoare ale angajatorilor. Migranții din Orientul Mijlociu și din Asia de Sud și Centrală care intră în România la granița cu Serbia, al căror obiectiv principal este să-și continue drumul către Europa de Vest și de Nord, pot fi sau pot deveni victime ale traficului în România.
Aproape 3,5 milioane de refugiați care fug de invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia sunt extrem de vulnerabili la trafic; aproximativ 107.000 sunt cazați la țară și aproape jumătate sunt copii. Corupția guvernamentală în aplicarea legii și în sistemul judiciar continuă să permită unele infracțiuni de trafic, iar oficialii au fost anchetați pentru presupusă implicare în trafic.
Recomandări cu caracter prioritar ale autorilor raportului: Investigați și urmăriți penal infracțiunile de trafic și aplicați pedepse adecvate pentru traficanții condamnați, inclusiv pentru funcționarii complici * Asigurați-vă că termenele de prescripție nu sunt utilizate în mod necorespunzător pentru a nu submina eforturile de combatere a traficului de persoane * Asigurați-vă că toate victimele primesc asistență, inclusiv asistență medicală și consiliere psihologică, desemnând avocați care să ajute victimele să își înțeleagă drepturile * Identificați potențialele victime, în special în rândul populațiilor vulnerabile, cum ar fi solicitanții de azil, migranții, copiii din instituțiile guvernamentale * Oferiți sprijin financiar ONG-urilor pentru serviciile acordate victimelor, prin alocarea de fonduri prin mecanisme stabilite, precum programul de finanțare la nivel local * Măriți numărul de ofițeri de poliție instruiți, care să investigheze infracțiunile de trafic de persoane * Sancționați agențiile de recrutare cu sancțiuni penale pentru practicile care contribuie la trafic, cum ar fi perceperea taxelor de recrutare a lucrătorilor * Acordați inspectorilor de muncă autoritatea legală de a efectua inspecții inopinate la toate punctele de lucru * Extindeți eforturile de instruire a anchetatorilor, procurorilor și judecătorilor cu privire la munca în domeniul traficului de persoane, sensibilitatea la problemele traficului și înțelegerea tuturor formelor de trafic. (text integral -https://www.state.gov/reports/2023-trafficking-in-persons-report/romania/; foto - stiri.md; noi.md)
Traducere și sinteză de ILEANA SANDU
