Ce este ableismul și cum îl putem evita

Distribuie pe:

Ableismul (numit și abilitism) reprezintă discriminarea persoanelor cu dizabilități sau un set de credințe și practici care devalorizează persoanele cu dizabilități fizice, intelectuale sau psihiatrice. Uneori, unii cad în plasa ableismului fără să își dea măcar seama și ajung să rănească persoanele cu nevoi speciale.

Psihologii, citați de clickpentrufemei.ro, afirmă că, la fel ca și alte forme de prejudecăți, ableismul poate apărea pe fondul fricii, al ignoranței sau al lipsei de educație. Mulți oameni nu se simt confortabil să vorbească despre dizabilități sau să interacționeze cu persoanele cu dizabilități, în special cu cei cu dizabilități fizice sau mentale, ceea ce poate face ca viața în societate ca persoană cu dizabilități să fie asemănătoare cu mersul pe un câmp minat, mai provocatoare decât dizabilitatea în sine.

Cuvintele pot răni foarte mult

Chiar dacă unii oameni sunt nepoliticoși cu ceilalți, ableismul poate apărea și sub forma unor microagresiuni, prin folosirea unor expresii verbale care indică o viziune negativă asupra vârstei, identității de gen, a rasei sau a dizabilității.

Limbajul abilist este atât de răspândit în cultura noastră din cauza faptului că dizabilitatea a fost văzută din punct de vedere istoric ca un aspect negativ, ceva pe care oamenii îl consideră jalnic sau dezgustător. Această percepție poate fi formată din copilărie, când li se spune copiilor să nu privească persoane cu dizabilități sau să se îndepărteze de cei în scaune rulante.

Persoanele cu dizabilități trebuie tratate la fel ca ceilalți oameni

La fel ca evitarea limbajului rasist ori sexist, a rezista ableismului necesită puțină educație încă din copilărie.

În cazul în care copilul tău se uită la un alt copil aflat într-un scaun cu rotile, încurajează-l să îl întrebe pe acesta dacă vrea să îi fie prieten, să discute despre ceea ce îi pasionează.

De asemenea, i-ai putea citi cărți ale autorilor cu dizabilități sau, dacă aveți posiblitatea, să îi oferi ocazia să aibă conversații cu persoane cu dizabilități. Astfel, nu i se va mai părea incomod sau dificil să interacționeze cu aceste persoane. Cu toții ne putem trata unii pe alții cu ceva mai multă bunătate, empatie și blândețe... (L.P.)

Lucreția Pop

(Sursa foto: pexels.com)

Lasă un comentariu