Semnificație și alimentele care pot fi consummate în această perioadă
Înainte de începerea Postului Mare (Postul Paștelui sau “al Păresimilor”), Biserica a rânduit o perioadă de trecere, numită în popor Săptămâna Albă, a brânzei sau a untului. În această perioadă nu se consumă carne, iar în zilele de miercuri și vineri se face dezlegare la ouă, lapte, brânză și pește.
Ce este “Săptămâna Albă” și ce alimente se pot consuma în această perioadă?
Învierea Domnului Iisus Hristos este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox. Înainte de această sărbătoare mare, Biserica a rânduit ca enoriașii să urmeze Postul Paștelui, o perioadă de 40 de zile marcată de renunțarea la alimentele de origine animală, rugăciune și milostenie.
Înainte de Postul Mare are loc și o perioadă de trecere numită în popor Săptămâna Albă sau Săptămâna Brânzei. În această săptămână nu se consumă carne, iar în zilele de miercuri și vineri se face dezlegare la ouă, lapte, brânză și pește. Această perioadă are, de asemenea, și un sens profund pedagogic.
“Pe de o parte, această perioadă îl întărește din punct de vedere duhovnicesc, pe credincios, pentru zilele de post care urmează. ( ) Pe de altă parte, înțelegem aceste dezlegări și ca pe o pregătire fizică sau trupească a creștinilor pentru postul care va veni.
Îngrijindu-se de cele ale trupului, Biserica îi obișnuiește pe credincioși cu practica postirii (prin abținerea de la consumul de carne), permițându-le, totuși, să se întărească pentru cele 40 de zile în care se vor osteni, cu produse din lapte, ouă și pește”, arată Doxologia.
Albul alimentelor consumate în Săptămâna Brânzei simbolizează “haina luminoasă a postului” pe care urmează să-l înceapă credincioșii.
Când începe Săptămâna Albă în 2024?
Anul acesta, Paștele Ortodox pică pe 5 mai, mult mai târziu față de anii precedenți. Astfel, Săptămâna Albă a început pe data de 11 martie. Duminică, 10 martie, se lasă sec de carne.
În cele șapte zile, credincioșii care au hotărât să țină Postul Mare sau Postul Învierii Domnului nu vor mai consuma preparate din carne. În schimb, aceștia vor avea dezlegare la ouă, lapte și brânză. Denumirea de ,,Săptămâna Albă” provine, așadar, chiar de la alimentele de dulce, permise în zilele stabilite de Biserică.
Renunțarea la carne în această perioadă servește ca un act de pregătire fizică pentru Postul Paștelui 2024. Săptămâna Albă contribuie, de asemenea, la întărirea credincioșilor prin intermediul cântărilor de la strană și al rânduielilor liturgice caracteristice acestei perioade.
Zilele de miercuri și vineri din Săptămâna Albă sunt numite aliturgice, ceea ce înseamnă că preoții nu săvârșesc Sfânta Liturghie.
(Preluare https://motivul.ro/cand-incepe-saptamana-alba-in-2024-semnificatie-si-alimentele-care-pot-fi -consumate-in-aceasta-perioada/)
