În general, când vorbim despre stes ne referim la el în mod negativ, ca fiind dăunător sănătății, declanșând sau agravând mai multe afecțiuni, de aceea e bine să îl ținem sub control.
Stresul este definit printr-o stare de îngrijorare sau de tensiune mintală, cauzată de o situație dificilă, fiind un răspuns uman natural care ne determină să facem față provocărilor și amenințărilor din viața noastră, iar modul în care răspundem la el face diferența în ceea ce privește starea noastră generală de bine.
Pornind de la faptul că americanii sunt printre cei mai stresați oamenii din lume (cu 20% în plus față de media globală), cercetătorii americani de la Departamentul de Psihiatrie a Universității Alabama Birmingham, citați de hotnews.ro, au dorit să afle dacă stresul poate avea și efecte benefice asupra sănătății, iar răspunsul lor a fost pozitiv.
Lipsa de stress înseamnă... moarte
În ciuda atâtor critici și acuze aduse stresului, experții americani au ajuns la concluzia că a fi stresat nu este întotdeauna un lucru rău, pentru că, la urma-urmei, răspunsul organismului de tipul “luptă sau fugi” este menit să protejeze, nu să dăuneze.
“Puțină anxietate pe termen scurt poate fi benefică pentru creier și corp, și chiar mai profund de atât. În fond, lipsa stresului înseamnă moarte, astfel încât putem considera stresul un sindrom general de adaptare la viață”, afirmă oamenii de știință.
Ei susțin că stresul bun este acela care poate să apară în urma realizării unui lucru solicitant, dar plăcut, fie că este vorba de o activitate sau de un eveniment. Ca exemple care duc spre stres bun, aceștia amintesc căsătoria, pregătirea pentru un nou loc de muncă, implicarea într-un eveniment sportiv sau... pensionarea.
Factorii de stres de nivel scăzut stimulează producția de substanțe chimice cerebrale numite neurotrofine și întăresc conexiunile dintre neuronii din creier. Acesta este și mecanismul principal prin care un factor de stres fizic ajută la stimularea productivității și a concentrării.
De asemenea, stresul are potențialul de a ne ajuta la îmbunătățirea memoriei într-un interval scurt de timp pentru anumite situații (de exemplu, când susținem un examen scris).
Crește imunitatea pe termen scurt
Atunci când organismul răspunde la stres, se pregătește pentru posibilitatea unei leziuni sau a unei infecții. Un mod în care face acest lucru este prin producerea de interleukine suplimentare (substanțe chimice care ajută la reglarea sistemului imunitar), oferind cel puțin un impuls defensiv temporar. În mod specific, experimentarea stresului pe termen scurt oferă protecție bazată pe imunitate dacă o persoană este rănită sau are o infecție.
Expunerea repetată la evenimente stresante oferă șansa dezvoltării controlului fizic și psihic, ne învață să facem față unor situații de acest gen și să le gestionăm mai ușor pe cele viitoare. Altfel spus, a experimenta stresul este un fel de antrenament care poate fi util într-o situație și mai dificilă.
Pe de altă parte, stresul ne ajută să ducem la bun sfârșit sarcinile la locul de muncă. Secretul este să vedem situațiile stresante ca pe o provocare pe care o putem înfrunta, nu ca pe un obstacol copleșitor și imposibil de depășit.
*
Totuși, nu ar trebui să bagatelizăm semnele clasice ale stresului, ne atrag atenția oamenii de știință americani. Stresul are un tablou de simptome foarte specifice. Prezența lui ne împiedică să ne relaxăm și poate fi însoțit de o serie de emoții, inclusiv de anxietate și de iritabilitate.
Atunci când suntem stresați, ne este greu să ne concentrăm, ne putem confrunta cu dureri de cap sau în alte zone ale corpului, dureri de stomac sau probleme de somn. Ne putem pierde pofta de mâncare sau, dimpotrivă, putem mânca mai mult decât de obicei.
În plus, stresul cronic poate agrava problemele de sănătate preexistente și poate crește consumul de alcool, de tutun și de alte substanțe, iar situațiile stresante pot provoca sau exacerba afecțiunile de sănătate mintală, cel mai frecvent anxietatea și depresia, care necesită asistență medicală. (L.P.)
Lucreția Pop
(Sursa foto: pixabay.com)
