În întreaga lume, dreptul la sănătate a milioane de oameni este din ce în ce mai amenințat, iar bolile și dezastrele naturale sunt cauze importante de deces și invaliditate. Crizele, războaiele și conflictele de tot felul devastează vieți, provocând moarte, durere, foamete și suferință psihică. Poluarea aerului curmă o viață la fiecare 5 secunde.
Potrivit OMS, cel puțin 140 de țări recunosc sănătatea ca un drept al omului în constituția lor, dar multe nu adoptă și nu pun în practică legi care să ofere siguranța că populația are dreptul de a accesa serviciile de sănătate. În consecință, cel puțin 4,5 miliarde de oameni - mai mult de jumătate din populația lumii - nu beneficiază în totalitate de serviciile de sănătate de bază, iar peste 100 de milioane supraviețuiesc, zilnic, cu mai puțin de 1,90 de dolari americani. Mai mulți oameni au acces la un telefon mobil decât la un grup sanitar, iar sistemele de sănătate precare contribuie, anual, la decesul a aproape 7 milioane de copii din întreaga lume.
În fiecare zi, peste 800 de femei mor din cauza complicațiilor din timpul sarcinii și al nașterii . Diareea și pneumonia împreună ucid mai mulți copii decât SIDA, malaria și tuberculoza la un loc.
Pentru a aborda aceste tipuri de provocări, tema Zilei Mondiale a Sănătății 2024 este “Sănătatea mea, dreptul meu”. (who.int/news-room,cmmb.org)
ROMÂNIA. Profilul de țară din 2023 în ce privește sănătatea - rata mortalității se situează mult peste media UE, povara cancerului este considerabilă, medicii pleacă din țară, iar românii se îndoapă cu antibiotice și se declară mulțumiți de starea lor de sănătate
* Speranța medie de viață la naștere în România era de 75,3 ani în 2022, după ce scăzuse cu aproape 3 ani - la 72,8 ani - între 2019 și 2021 din cauza impactului pandemiei de COVID-19, înainte de a se redresa. COVID-19 a fost a doua cauză principală a mortalității evitabile în România, ratele de vaccinare din țară fiind scăzute.
* Persoanele în vârstă din România au o durată a vieții mai scurtă și mai puțini ani de viață sănătoasă decât media UE. Ca și alte țări din Uniune, România s-a confruntat cu o tendință de îmbătrânire a populației în ultimele două decenii, proporția persoanelor cu vârsta de 65 de ani și peste crescând de la 13% din populația totală în 2000 la 19% în 2020. Se preconizează că această pondere va fi de 31 % din populație în 2050.
* În 2022, românii au raportat niveluri ridicate ale stării lor de sănătate, autopercepută ca fiind foarte bună sau bună (73,3%), depășind media UE (68,0 %). Evaluarea pozitivă a stării de sănătate autopercepute este ridicată atât pentru bărbați și femei, cât și pentru toate grupurile de venituri.
* Ratele obezității la adulți sunt cele mai scăzute din UE, dar alimentația deficitară, consumul de tutun și de alcool contribuie în mod semnificativ la mortalitate. În 2022, speranța de viață la naștere era de 71,5 ani pentru bărbați și de 79,3 ani pentru femei, fapt ce se explică în mare măsură prin diferențele dintre modelele de consum de tutun și de alcool: în 2019, 30,6% dintre bărbații din România fumau zilnic, iar 53,1% au raportat un consum excesiv de alcool; în rândul femeilor, 7,5% fumau zilnic, iar 18,0% au raportat un consum excesiv de alcool.
* Rata mortalității se situează cu mult peste media UE. Principalele cauze sunt: boala cardiacă ischemică, pneumonia, accidentele vasculare cerebrale, bolile asociate consumului de alcool.
* Povara cancerului este considerabilă. Conform estimărilor Joint Research Centre pe baza tendințelor de incidență din anii anteriori, peste 100.000 de noi cazuri de cancer erau estimate în România pentru 2022. În ceea ce privește incidența cancerului, se preconiza că ratele de cancer vor fi mai mici decât cele medii ale UE atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Principalele localizări ale cancerului preconizate în rândul bărbaților erau: prostata (20 %), cancerul pulmonar (15 %) și cancerul colorectal (15%), iar la femei - cancerul de sân (28%), urmat de cancerul colorectal (12%) și de cancerul de col uterin (8%).
* Mortalitatea cauzată de cancer este peste media UE, iar serviciile de screening nu sunt cuprinzătoare. Cancerul pulmonar și cancerul colorectal sunt cele două cauze principale ale deceselor evitabile cauzate de cancer în România. Ratele mortalității cauzate de cancerul vezicii urinare, pancreatic, de prostată, de sân, de ficat și colorectal au crescut între 2011 și 2019, în timp ce pentru rata mortalității cauzate de cancerul pulmonar s-a observat o ușoară scădere (OCDE, 2023). Datele privind îngrijirea bolnavilor de cancer, în general, inclusiv calitatea acestor servicii, lipsesc în România - majoritatea registrelor active privind cancerul nu colectează date în mod regulat, ceea ce face dificilă identificarea lacunelor în materie de acoperire a screeningului și a inegalităților în rândul grupurilor de populație. Noi planuri privind cancerul sunt în curs de elaborare și vizează stimularea depistării timpurii. Adoptat în noiembrie 2022, Planul național de combatere a cancerului urmărește să garanteze o abordare integrată și multidisciplinară a tratamentului împotriva cancerului, inclusiv o redefinire a parcursului pacientului.
* România formează profesioniști în domeniul sănătății cu mult peste media UE, dar migrația rămâne o problemă.
România formează un număr mare de medici și asistenți medicali și are un număr peste medie de absolvenți în domeniul medical și al asistenței medicale la 100.000 de locuitori, dar migrația personalului (atât absolvenții noi, cât și forța de muncă cu experiență) a contribuit la numărul scăzut de profesioniști din domeniul sănătății care lucrează în prezent în România.
* Ratele foarte ridicate de utilizare a antibioticelor în România au determinat luarea în considerare a unor politici în domeniu. Rezistența la antimicrobiene (RAM) reprezintă un motiv important de îngrijorare în UE, estimându-se aproximativ 35.000 de decese cauzate de infecțiile rezistente la antibiotice (ECDC, 2022) și costuri asociate serviciilor medicale de aproximativ 1,1 miliarde EUR pe an. În 2021, România a înregistrat una dintre cele mai mari rate de utilizare a antibioticelor în comunitate - 24,2 doze zilnice la 1.000 de locuitori, în comparație cu media UE, de 14,4 doze.
* În 2022, 4,9% dintre români au declarat că au nevoi neacoperite în materie de asistență medicală din cauza costurilor, a distanței pe care trebuie să o parcurgă sau a perioadelor de așteptare (peste dublul mediei UE de 2,2 %), trei sferturi dintre aceștia menționând costul ca factor principal. Cheltuielile directe pentru sănătate au reprezentat 21% din cheltuielile curente în domeniul sănătății în 2021, depășind media UE, de 15%. Principalul factor determinant al cheltuielilor directe este reprezentat de medicamentele în ambulatoriu, dar și costurile asistenței stomatologice sunt semnificative.
* Sistemul de sănătate din România este centrat pe spitale, având o capacitate mare de paturi. Pacienții care solicită asistență medicală promptă evită adesea unitățile de asistență medicală primară și se adresează direct spitalelor. Drept rezultat, aproape jumătate din totalul finanțării pentru sănătate din România este direcționată către serviciile spitalicești. Evitarea asistenței medicale primare este parțial rezultatul preferinței pacienților, dar și al disponibilității reduse a medicilor de familie, în special în zonele rurale. Deficiențele asistenței medicale primare au implicații grave în ceea ce privește reducerea ratelor mortalității evitabile, care sunt cele mai ridicate din UE.
* Cheltuielile pe cap de locuitor pentru sănătate în România au fost cele mai scăzute din UE în 2021. Sistemul de asigurări sociale de sănătate care finanțează asistența medicală oferă un pachet cuprinzător de beneficii. În comparație cu alte țări din UE, acoperirea este mai puțin generoasă în ceea ce privește medicamentele în ambulatoriu și serviciile stomatologice. Deși acoperirea este obligatorie, peste 12% din populație nu este asigurată. Printre persoanele neasigurate se numără cele care lucrează și locuiesc în străinătate, persoanele care lucrează fără forme legale, șomerii care nu sunt înregistrați la serviciul de asistență socială și persoanele care nu au cărți de identitate (o problemă mai stringentă în rândul grupurilor marginalizate, cum ar fi romii).
* Prevalența bolilor mintale și nivelurile nevoilor neacoperite în materie de îngrijiri de sănătate mintală sunt, oficial, scăzute în România în comparație cu cele din UE. Totuși, aceste constatări ar trebui interpretate cu prudență, deoarece stigmatizarea asociată bolilor mintale poate masca adevăratul nivel al nevoilor. Cele două afecțiuni mintale diagnosticate cel mai frecvent sunt anxietatea și tulburările depresive Furnizarea actuală a serviciilor de îngrijiri de sănătate mintală rămâne centrată pe spitale, dar politicile în curs vizează dezvoltarea furnizării de servicii de sănătate mintală în comunitate și îmbunătățirea accesului la asistență medicală.
***
Profilurile de țară în ceea ce privește sănătatea din cadrul seriei State of Health in the EU oferă o prezentare concisă și relevantă pentru politicile de sănătate, a sănătății populației și a sistemelor de sănătate din UE/Spațiul Economic European. Acestea subliniază particularitățile și provocările specifice fiecărei țări în contextul unor comparații între sistemele de sănătatre. Scopul este de a sprijini factorii de decizie și pe cei care influențează decizia, oferind un mijloc pentru învățare reciprocă și schimburi voluntare.
Profilurile reprezintă activitatea comună a OCDE și a European Observatory on Health Systems and Policies, în cooperare cu Comisia Europeană. (sursa - health.ec.europa.eu)
Documentar de Ileana Sandu
