In fata Comisiei Parlamentare de audieri, din care a rezultat Raportul
cunoscut sub numele de "Harcov� (detest acest nume).
M-am inscris la audiere, la Bucuresti,ducand cu mine si marturii ale
elevilor alungati. Dorinta a fost a lor. Dialogul a durat doua ore si 30 de
minute. N-au lipsit nici membrii udemeristi din comisie. La sfarsit, i-am
invitat la Toplita. S-a acceptat propunerea. Al doilea demers a fost la
Brasov, unde i-am insotit pe elevi. Un udemerist i-a intrebat daca eu
sau altcineva (nu avea cine) i-a indemnat sa depuna marturii. Afland
aceasta, m-a dezgustat, simtind in gura un gust de iarba putreda
asiatica, desi inca nu fusesem in acele parti. La audierile de la Toplita
nu a lipsit acelasi individ udemerist.
In finalul acestui subcapitol, cer (gest legitim, dupa cum va reiesi
din cele ce urmeaza) cu insistenta (s.n.) sa fie analizat si interpretat
juridic Raportul la care ne referim. Dupa aproape o jumatate de secol,
noi, romanii traitori in propria tara, am repetat suferintele parintilor din anii
dominatiei horthyste. Horthy este pentru unguri un reper mesianic, nu
intamplator a fost reinhumat cu fast national in Ungaria vecina!
Asociatia Romanilor Alungati din judetele
Covasfaa, Harghita si Mures,
dupa evenimentele din decembrie 1989
Cateva necesare explicitari:
- Apartin zecilor de mii de romani obligati sa-si paraseasca locurile
de munca, unii au pierdut pe cei dragi si agoniseala de o viata;
- Refugiati au fost bunicii si parintii nostri, parasindu-si casa, tarina,
fantanile si cimitirele strabune din fata navalirilor sangeroase ale
vitejilor horthysti, ajutati, nu rareori, de localnicii unguri. Multi dintre
acestia i-au ascuns pe romanii vecini si prieteni. Cei descoperiti au
suferit cumplit.
Alungati suntem noi, fortati sa plecam din localitatile patriei-mama,
dusmani ai celor care s-au pripasit in vatra stramoseasca. Inca din
vara anului 1990, am initiat o forma legala de organizare, dar am amanat
demersul, deoarece urmau audieri din care a rezultat Raportul la oare
ne-am referit. Ne-am convins ca pentru noi, alungatii, soarele nu si
pentru noi rasare la Bucuresti. Liderii minoritatii maghiare de la nivelul
conducerii politico-administrative locale, pana la deputati si senatori
udemeristi nu recunosteau nimic din ceea ce s-a petrecut dupa un
plan diabolic arpadian, copt la Budapesta. De acest fapt ne-am convins
pe deplin cei peste o suta de alungati, participanti la dezbaterea
parlamentara a Raportului. Presedintele coordonator al actiunii a fost
tov. Al. Barladeanu, care a refuzat sa ne dea cuvantul macar unuia
dintre noi, pe motivul ca nu suntem parlamentari. E adevarat. Suntem
alungati din Romania in Romania! Cei mai disciplinati si vajnici "oratori�
au fost udemeristii, pe cativa din Odorhei ii cunosteam destul de bine.
Ca un numitor comun concluziv al baimagelilor in romaneste an inteles
fiecare doua lucruri: crimele comise (n-au folosit acest cuvant) au
fost un act revolutionar anticomunist; noi nu suntem alungati, ci de
bunavoie am plecat, deoarece am fost fortati sa acceptam un loc de
munca in zona "secuiasca�. Am demonstrat ca noi, romanii alungati,
suntem victimele bolnavului si secularului produs al fantasmei hungariste!
Unde este oare orasul in care se va putea infiinta "Asociatia
Romanilor Alungati din judetele Covasna, Harghita sl Mures, dupa
evenimentele din decembrie 1989�? Cunoscuti apropiati mi-au propus
orasul Bacau, altii, orasul Iasi. Nu puteam concepe sa parasesc
Ardealul. La Targu-Mures, intelectuali de prestigiu m-au indemnat sa
iau calea spre Cluj-Napoca. Cu anevoie, am fost primit de primarul
Gheorghe Funar, ridicandu-se in picioare, citindu-i mimica si gestica,
m-am dumirit ca nu mai putea sa accepte prezenta mea, fiind insotit si
de fiica mea, studenta la Facultatea de Drept, in orasul studentiei
mele. Cand i-am spus care este motivul prezentei mele in birou, mi-a
spus sa iau loc si dumnealui s-a asezat la aceeasi masa.
Ne-a ajutat. Astfel, in data de 25 noiembrie 1995 a avut lot prima
sedinta de constituire a Asociatiei. Au participat si clujeni. Nu pot
uita cuvantul unei somitati universitare clujene, avea 87 de ani.
Reproduc cu totala fidelitate cuvintele rostite de domnia-sa: "Am facut
parte din primul detasament caruia Antonescu i-a ordonat: �Romani,
treceti Prutul!�. A incheiat: "Ma intreb in sine-mi: Oare l-am trecut
degeaba?� La sfarsitul sedintei de constituire s-a apropiat de mine,
m-a imbratisat, simtindu-i pe obrazul meu firicele fierbinti de lacrimi.
Lacrimile mele discrete s-au imbratisat cu ale Dumnealui.
Domnul Funar a instalat si o placa memoriala cu inscriptia simpla cu
denumirea Asociatiei. Succesorul domnului Funar la primarie a ordonat
sa fie demontata. Prin repetate Boc-anituri s-a reusit distrugerea
acesteia. I-am cerut, oficial, de cateva ori sa ne ofere o alta inscriptie,
identica, cred totusi ca ne va asculta doleanta. Sunt ardelean cumpatat
si nu am recurs la alte mijloace de a intra in posesia inscriptiei.
Avand personalitate juridica si statut, urma sa batem calea lunga
spre Bucuresti, la audiente oficiale. Din partea miilor de romani alungati,
adanca si puternica multumire pentru domnul Funar. De la Targu-Mures,
cu prilejul unui moment festiv, i-am trimis o telegrama la Cluj: "O lacrima din
suflet pentru strajerul demnitatii nationale!� Lucratoarea de la ghiseul postal
si-a cerut scuze pentru lipsa catorva clipe. Stiam ca a aratat textul cuiva. In
timp ce ma indreptam spre usa, a soptit sasait in urma mea: "Roman imputit
si obraznic, vei fi spanzurat cu ardelenii tai mocicosi�.
(va urma)
