Dascăli mureșeni - CIOLOCA DUMITRU

Distribuie pe:

S-a născut la 20 octombrie 1874 în localitatea Sântu, azi sat aparținător județului Mureș. Studiile primare le face în satul natal, apoi urmează cursurile Școlii Pedagogice din Blaj, pe care le absolvă în 1894. Între anul absolvirii și 1929 a funcționat neîntrerupt la școala din Ercea, județul Mureș.

În ziua de 22 iunie 1902, s-a căsătorit cu tânăra Samfira Oltean din Ercea, având ca nași de cununie pe Corneliu Catone și Alexandru Mera. Cununia a fost oficiată de preotul paroh greco-catolic Simion Chețan de la biserica din Ercea.

A învățat generații de copii din Ercea în spiritul dragostei față de carte, al cinstei, demnității și dragostei față de pământul străbun. Până în 1911, la școala din Ercea predă împreună cu preotul paroh Simion Chețan, fost vicetribun în legiunea a XIII-a condusă de Constantin Romanu Vivu, și care la 14 decembrie 1848 a redactat ,,Proclamația de la Ercea". Din toamna anului 1911, la școală va preda împreună cu noul preot Ioan Pop. Până în anul 1926 Școala din Ercea a fost confesională, iar din acel an s-a transformat în școală de stat.

Învățătorul Dumitru Cioloca a fost iubit și respectat atât de către elevi, cât și de către credincioșii din sat, devenind naș de botez la mai mulți copii, cât și naș de cununie la mai multe familii de tineri. A organizat și condus corul bisericii din Ercea, corul școlii, precum și al tineretului din sat. În același timp, a ținut o strânsă legătură cu credincioșii din Ercea care au emigrat în America și a fost unul dintre organizatorii unei colecte de bani pentru construirea unui nou lăcaș de cult în Ercea. Învățătorul Dumitru Cioloca și-a construit o casă frumoasă în centrul satului, impunătoare pentru acele timpuri, respectiv începutul secolului XX. A suferit alături de familiile din sat care au pierdut tineri în primul război mondial, în special pe frontul din Galiția. Învățătorul i-a sprijinit moral și material pe cei rămași acasă. În 1918, la începutul lunii noiembrie, a avut loc revolta sătenilor din Ercea condusă de Lazăr Pol. Sătenii furioși au atacat și devastat conacul grofului din sat și al notarului Barátosi Jenö. Pe data de 12 noiembrie, în sat au sosit soldați conduși de locotenentul Darabán Béla, cumnatul lui Barátosi Jenö. Acesta i-a arestat pe preotul Ioan Pop, pe învățătorul Dumitru Cioloca și pe Alexandru Mera, care era socrul preotului și în același timp nașul învățătorului. Cei trei sunt bătuți, dezbrăcați, maltratați și între baionete desculți și dezbrăcați sunt duși spre Târgu-Mureș. Cei trei reușesc să fugă, se întorc la Ercea și pe 14 noiembrie 1918 reușesc să înființeze Consiliul Național Comunal. Președinte a fost ales preotul Ioan Pop, secretar învățătorul Dumitru Cioloca, iar comandant al Gărzii Naționale Române a fost Dumitru Andona. După Marea Unire, învătătorul Dumitru Cioloca a activat în Astra și a militat foarte mult pentru construirea monumentului eroilor din primul răboi mondial din localitatea Ercea.

A avut 9 copii, foarte mulți nepoți și strănepoți, din care doi strănepoți sunt în prezent preoți greco-catolici.

Învățătorul Dumitru Cioloca a murit la data de 23 aprilie 1959, fiind înmormântat în cimitirul din Ercea.

Lasă un comentariu