STRĂNUTUL DE PRIMĂVARĂ... ȘI ALTE ALERGII

Distribuie pe:

Alergia se declanșează atunci când sistemul imunitar “confundă” o substanță inofensivă, în general, cu un “invadator periculos”: sistemul imunitar produce anticorpi care rămân “pe poziții” pentru respectivul alergen. Când sunteți expus din nou, la respectivul alergen, anticorpii eliberează histamina, substanța care provoacă simptomele alergice. Cei mai frecvenți alergeni sunt: alergenii din aer (polenul, părul animalelor, acarienii de praf, mucegaiul); anumite alimente (arahide, nuci, grâu, soia, pește, crustacee, ouă, lapte); înțepăturile de insecte (albine sau viespe); unele medicamente (mai ales penicilina sau antibioticele pe bază de penicilină); latexul sau alte substanțe care, la atingere, pot provoca reacții alergice cutanate.

În contact cu alergenul, sistemul imunitar reacționează prin afectarea pielii, a sinusurilor, a căilor respiratorii sau a sistemului digestiv.

Severitatea alergiilor diferă de la o persoană la alta și se manifestă prin reacții pornind de la iritații minore până la anafilaxie - un potențial factor cauzator de moarte. Majoritatea alergiilor nu se vindecă, dar există tratamente prin care ele pot fi ținute sub control.

Simptomele depind de tipul alergenului implicat. În această perioadă “își fac de cap” alergiile de primăvară - febra fânului sau rinita alergică se manifestă prin: strănut, mâncărimi ale nasului, ochilor și cerului gurii; nas înfundat sau, dimpotrivă, secreții nazale abundente, tuse, ochi roșii, înlăcrimați și umflați (conjunctivită). Cel mai cunoscut factor declanșator este polenul (mici granule eliberate în aer de copaci și ierburi pentru a fertiliza alte plante), iar arborii care cauzează cele mai multe alergii de primăvară sunt: aninul, frasinul, plopul, cedrul, chiparosul, ulmul, ienupărul, arțarul, dudul, stejarul, măslinul, palmierul, pinul și salcia. Simptomele se manifestă mai ales în zilele cu vânt puternic, polenul putând traversa distanțe foarte mari, afectând un număr mare de persoane care suferă de alergii. Alergiile alimentare pot provoca: mâncărimi în cerul gurii, umflarea buzelor, a limbii, a feței sau a gâtului; urticarie, anafilaxie. Alergiile la insecte provoacă: edeme (umflături) de mari dimensiuni la locul înțepăturii, mâncărime sau urticarie pe tot corpul, tuse, respirație șuierătoare, sughiț, dificultăți de respirație, anafilaxie. Alergiile la medicamente pot provoca: urticarie, iritații ale pielii, eczemă, umflarea feței, răgușeală, anafilaxie. Dermatita atopică, o afecțiune inflamatorie cronică a pielii, o eczemă severă, ce apare pe fondul unei reacții alergice, se manifestă prin: mâncărimi, roșeață, descuamarea pielii, anafilaxie.

Anafilaxia - Unele tipuri de alergii, inclusiv alergii la alimente și la înțepăturile de insecte, pot declanșa o reacție severă, cunoscută sub numele de anafilaxie. Reacția anafilactică (șocul anafilactic) poate pune viața în pericol. Semnele și simptomele sunt: pierderea cunoștinței, scăderea tensiunii arteriale, insuficiență respiratorie severă, erupții cutanate, puls rapid și slab, greață, vărsături.

Printre factorii de risc se numără: antecedentele familiale; astmul bronșic; riscul este mai crescut în cazul copiilor.

Alergiile cresc riscul apariției altor probleme medicale, ca de exemplu: anafilaxia (cei mai frecvenți factori declanșatori sunt anumite medicamente și înțepăturile de insecte); astmul bronșic; sinuzita și infecții ale urechilor sau plămânilor.

Prevenirea reacțiilor alergice depinde de tipul de alergie de care suferiți. Pentru alergiile de primăvară, cea mai bună metodă de apărare este să țineți ușile și ferestrele închise, să instalați filtre antialergice pe aparatele de aer condiționat, să vă spălați hainele și să faceți duș după ce v-ați expus la polen și spori de mucegai, să evitați să lucrați sau să faceți exerciții fizice în aer liber, în zilele în care circulația polenului este mai intensă. Dacă sunteți alergic la praf sau la acarieni de praf, aspirați des covoarele, spălați și dezinfectați lenjeria de pat, cât de des posibil. Se recomandă, de asemenea, purtarea unei brățări de alertă medicală. Dacă ați avut o reacție alergică severă, o brățară de avertizare medicală (sau colier) va permite altora să știe că suferiți de o alergie gravă în cazul în care aveți o astfel de reacție și nu sunteți în măsură să comunicați.

Tratamentul medicamentos constă în: antihistaminice (reduc strănutul și mâncărimea), decongestionante, picături de ochi și spray-uri nazale. Pentru alergii severe sau alergii care nu sunt complet ameliorate de alt tratament, medicul dumneavoastră vă poate recomanda imunoterapia alergenică. Acest tratament implică o serie de injecții cu extracte de alergen purificate, administrate, de obicei, pe o perioadă de câțiva ani.

Unele simptome se pot ameliora cu tratament la domiciliu: simptomele de congestie sinusală și de febra fânului se îmbunătățesc prin clătirea sinusurilor cu o soluție de apă cu sare. Atenție, însă: utilizarea necorespunzătoare a vasului sau a dispozitivului de clătire poate duce la infecții. Unele studii au dovedit că acupunctura dă rezultate bune în cazul rinitei alergice. (sursa- mayoclinic.org)

 

Lasă un comentariu