O știre care a fost postată pe medichub.ro la 4 februarie ne trage un semnal de alarmă privind starea de sănătate a populației, datorită numărului crescut al bolilor canceroase. Una din principalele cauze este diagnosticarea tardivă a cancerelor, ajunse deja în faze avansate. Datorită acestui fapt, în fiecare zi mor, conform datelor statistice, câte 140 de români, atenționează Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC), cu ocazia Zilei Mondiale de luptă împotriva cancerului, la 4 februarie. FABC a atras din nou atenția asupra importanței unui Plan Național de Oncologie care a fost lansat în 2016, dar abandonat ulterior de autorități. “Pentru că în oncologie nu avem nimic clar reglementat, nici măcar un program de chimioterapie, este necesar un plan național de oncologie care să cuprindă real tot ceea ce trebuie să se întâmple de la prevenție până la îngrijirea paliativă. Elementele de bază pe care orice plan pentru cancer ar trebui să le aibă sunt: existența programelor de screening, accesul la investigații, terapii inovatoare și testări genetice care ar conduce la tratamente personalizate, accesul la studii clinice, care lipsesc în România, și dezvoltarea paliației, atât de necesară pacienților. De asemenea, se impune imperativ Registrul Național de Oncologie ca parte componentă a Planului Național de Oncologie. Realizarea unui plan național de cancer complet și coerent, corect finanțat, va avea ca rezultat identificarea bolii în stadii incipiente, curabile”, afirmă Cezar Irimia, președintele FABC. Conform datelor Globocan 2018 (Globocan Cancer Observatory), în anul 2018, numărul cazurilor nou depistate s-a ridicat la 83.461, în condițiile în care 50.902 români își pierd viața din cauza cancerului. Decesele ar putea fi evitabile în caz că ar exista o strategie pentru combaterea cancerului. România nici nu deține un Registru Național de Cancer și se estimează că numărul total de boli canceroase ar fi mult mai mare în realitate. Conform raportului Jurnalului European de Oncologie, numărul deceselor provocate de cancer în România s-a dublat din 2009 până în 2018. “Datele statistice noi, publicate de Globocan în anul 2018 și folosind pentru România datele Registrului Regional din Cluj-Napoca și pe cele ale Registrului Regional Timișoara extrapolate la cele ale țărilor vecine, arată că în România pentru o populație de 19.580.628 de locuitori au fost înregistrate 83.461 de cazuri noi de cancer, 50.902 decese prin cancer și o prevalență la 5 ani a cazurilor de cancer de 202.230 de pacienți cu cancer”, explică prof. dr. Dana-Lucia Stănculeanu, medic primar oncologie medicală și președintele Societății Naționale de Oncologie Medicală din România (SNOMR).
În privința incidenței la ambele sexe, pe primul loc se află cancerul pulmonar, urmat de cancerul mamar, de prostată, de vezică urinară și cel gastric. La incidența pe sexe, pentru sexul masculin pe primul loc se află cancerul pulmonar, urmat de cel de prostată, vezică urinară, stomac și hepatic. La femei pe primul loc este cancerul mamar, apoi cel de col uterin, pulmonar, de corp uterin (endometrial) și ovarian. “Toate aceste date atestă nevoia acută de măsuri preventive care să pornească de la primul nivel de prevenție până la prevenția terțiară. Întărirea măsurilor de prevenție ar putea duce la scăderea mortalității și a costurilor în tratamentul cancerului. Este adevărat că numărul medicilor oncologi în România a crescut, la fel ca și modalitățile terapeutice moderne, dar ele sunt încă insuficient repartizate la nivelul țării ca să putem discuta de tratament uniform în toată țara. Creșterea nivelului de educație al populației ar permite obținerea unor rezultate mai bune în depistarea precoce, dar și în scăderea costurilor referitoare la tratament”, a adăugat președintele SNOMR.
VIOREL CONȚIU
