“Până în 2050 se așteaptă ca populația globală să ajungă la 10 miliarde de oameni. Pentru a hrăni populația în creștere, Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) prezice că industria agricolă va trebui să producă cu 70% mai multă hrană, fără a crește suprafața terenurilor agricole. Asta înseamnă aproximativ cu un miliard de tone mai mult grâu, orez și alte cereale și cu 200 de milioane mai multe tone de animale pe an, pe aceeași suprafață agricolă”.
Cererea de produse agricole și în prezent este în creștere, mai ales în zone ale globului subdezvoltate din Africa, Asia, America Latină, unde milioane de oameni suferă de foame. Nevoia de alimente este tot mai mare datorită populației în creștere, în timp ce producțiile agricole scad din cauza secetei, a lucrării pământului în condiții rudimentare și a schimbării mediului datorită poluării, a creșterii temperaturii și a fenomenelor climatice, precum furtunile de zăpadă care au apărut în zonele unde nu a nins niciodată sau de sute de ani.
Drept urmare, în ultimii ani, criza alimentară se agravează în multe țări și regiuni ale globului, chiar și în statele dezvoltate. Raportul global cu privire la Criza Alimentară, al FAO, “evidențiază situația de ansamblu a amplorii și severității lipsei acute de alimente și a malnutriției în 51 de țări și teritorii, în primul rând în 26 de zone aflate într-o situație critică, deci trebuie ajutate să poată asigura hrana populației. Pentru a putea implementa o “strategie” pe termen lung, Uniunea Europeană susține măsurile de a îmbunătăți siguranța alimentelor, a nutriției și a agriculturii mai performante în 60 de țări partenere, ca urmare a ofertei de fonduri în valoare de aproximativ 8,5 miliarde de euro, între anii 2014-2020. Numai în 2014, Uniunea Europeană a contribuit cu peste un miliard de euro pentru a ameliora criza majoră de foamete.”
Previziunile specialiștilor se adeveresc în privința crizei alimentare, care este amplificată de actuala epidemie de coronavirus, mai ales în urma falimentării unor firme producătoare de alimente din cauza lipsei banilor. “În America Latină și în Caraibe, pentru al treilea an consecutiv, foametea a devenit o problemă gravă care afectează peste 33,3 milioane de oameni, reprezentând 6,1% din populația regiunii”, avertizează Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) într-un raport. În Venezuela, 600.000 de persoane suferă de malnutriție. În Costa Rica, criza alimentelor, foametea a scos populația în stradă, a declanșat un adevărat război civil care a culminat cu fuga președintelui din țară. Lipsa hranei a provocat lupte de stradă între populație și armată, pentru o bucată de pâine.
Raportul evidențiază și obezitatea care este o amenințare mondială și nutrițională în America Latină, cât și la nivel mondial. “În America Latină, anual, numărul obezilor crește cu 3,5 milioane, fiind de peste 60% din populația regiunii, din care 7,3% sunt copii cu vârsta de sub 5 ani, iar media mondială la această vârstă este de 5,6%.” Tomas Reuters Foundation atrage atenția că, “dacă oamenii și-ar schimba obiceiurile alimentare și ar consuma mai multe legume și fructe, și mai puține cereale și carne, s-ar putea face economii consistente de apă și ar fi reduse emisiile de gaze cu efect de seră, care contribuie la creșterea temperaturilor pe glob”. De altfel, între criza alimentară și criza apei există o strânsă legătură. Specialiștii în domeniu declară că până în 2025, criza apei va afecta o mare parte a globului, iar seceta va aduce după sine o criză alimentară foarte mare. Banca Mondială, într-un raport publicat, arată că încălzirea climatică va agrava dramatic sărăcia pe glob, recoltele agricole vor fi primele afectate, ceea ce va amenința securitatea alimentară a multe milioane de persoane. Vor exista doi poli ai lumii în funcție de această resursă (apa și alimentele) vitală, zone bogate (SUA, Brazilia, Canada Alaska, Rusia, unele țări europene) și zone cu mari probleme (India, Orientul Mijlociu, o mare parte din Africa și chiar din Europa de Est).
Revoluția agriculturii digitale poate oferi soluții la problema alimentației durabile a populației globului. Digitalizarea agriculturii aduce numai beneficii mari fermierilor. Printr-o prevenire triplă se reduce pierderea din recoltă pe care fermierii o au în fiecare an. Prima pierdere provine din etapa de planificare a producției. Fără date precise privind calitatea solului și a soiurilor culturilor este imposibil să se calculeze în mod optim aporturile necesare pentru sezon. Digitalizarea elimină pierderile cauzate de îngrășăminte, de protecție a culturilor și de alte efecte în producție cu circa 30%.
A doua cauză a pierderilor în producția agricolă este cea produsă de dăunători și boli, care este de 20% și se poate ajunge până la 40% într-un an. Software-ul AGRIVI conține și informații în programarea meteo, oferind instrucțiuni precise și avertismentele de risc.
În al treilea rând, fermierul pierde din prețul produselor prin necunoașterea cererii pieței de sezon. Digitalizarea elimină cele trei pierderi majore din producția agricolă prin oferirea de date măsurabile.
În ultimul deceniu, agricultura s-a concentrat numai pe creșterea randamentului pentru asigurarea cererii de alimente prin mărirea productivității, care a crescut de trei ori din 1948 până în 2017. Astfel, agricultura intensivă a avut și are un impact negativ asupra biodiversității, sănătății solului și climei, reducându-se randamentul pe termen lung. Urmarea siguranței alimentare a devenit o mare problemă din cauza folosirii agresive a pesticidelor, încât 600 de milioane - aproape 1 din 10 persoane din lume - se îmbolnăvesc după ce au mâncat alimente contaminate și 420.000 mor în fiecare an.
Întrebarea e dacă populația va avea hrană suficientă pentru hrănirea celor 10 miliarde de oameni câți vor fi până în 2050? Cum se vor depăși problemele, provocările cu care ne confruntăm acum, în mai puțin de 30 de ani? Ce soluții noi, suplimentare trebuie găsite pentru a rezolv problema alimentară globală? “Soluțiile noi, suplimentare trebuie căutate nu numai în creșterea productivității, ci în noile concepte de producție alimentară, cum ar fi fermele verticale de interior care produc mult mai mult pe aceeași suprafață, carnea dezvoltată în laborator. Există deja multe tehnologii noi care au un impact rapid și asigură un randament excelent. În timp ce investițiile tradiționale în echipamente agricole aduc rentabilitate în 7-10 ani, platformele de gestionare a fermelor, precum AGRIVI, aduc rentabilitatea investiției din primul sezon operațional.
Soluțiile agricole digitale sunt importante pentru îmbunătățirea eficienței lanțului valoric agroalimentar general. Soluții AGRIVI pentru agricultură digitală sunt folosite astăzi de ferme din toate domeniile, precum și de companii alimentare, guverne, bănci agroindustriale și alte părți interesate de creșterea eficienței producției agricole”.
România, cu toate că dispune de o suprafață agricolă cultivată, care ar putea asigura hrană a 80 de milioane de persoane, importă cea mai mare parte a alimentelor consumate de români, “încât acum s-a ajuns ca țara noastră să fie trecută pe lista țărilor falimentare.” Rezultatul e că deficitul comercial este foarte mare, importurile depășesc cu miliarde de euro exporturile, diminuând serios veniturile la bugetul țării și sumele alocate pentru investiții importante, între care autostrăzi, spitale, școli, agricultură, pentru a o moderniza încât să nu mai importăm alimente, banii românilor (veniturile) să rămână în țară, Guvernul să nu mai apeleze la bugete de austeritate, pentru a “îngheța”, anula creșterea pensiilor și veniturile populației. Seceta excesivă, crizele suprapuse, energetică, inflația, prețurile în continuă creștere, războiul din Ucraina, revenirea epidemiei Covid-19, apariția Variolei maimuței, bâlbâielile Guvernului fac viața românilor insuportabilă, un adevărat calvar.
Cum prevăd globaliști rezolvarea crizelor alimentare și a energiei? Prin instalarea unei noi ordini mondiale, controlul lumii dintr-un singur Centru de câțiva miliardari care să impună, să comande în totalitate activitatea oamenilor, din toate punctele de vedere. “În prim-plan al propagandei lor se află reducerea populației globului până la cel mult 1 miliard de persoane (extremiștii susțin maximum 700-800 de milioane, chiar 500 de milioane).” Cum? Prin înfometare, epidemii provocate de viruși necunoscuți produși în laboratoare secrete în diferite țări, susținute financiar de marile puteri, firme multinaționale aparținând câtorva miliardari, mai ales din SUA, exemplu Covid-19 cu toate variantele lui, mereu în revenire, sau Variola maimuței. Rezultatul: milioane de oameni mor din tratarea lor (mai ales în țările africane) doar cu vaccinuri preparate în laboratoarele finanțate de ei, care le aduc profituri de sute de miliarde de dolari, de câteva ori mai mult decât au investit. De asemenea, prin netratare în stadiul incipient a altor epidemii (exemplu cancer, boli cardiovasculare, diabet etc.), din lipsa acută de medicamente eficiente, mai ales în țările slab dezvoltate (nici România nu face excepție, care sporesc numărul deceselor și scad numărul nașterilor. Efectul este la fel și cel al războaielor locale (exemplu Ucraina), a grupurilor (subvenționate de miliardarul Soros) așa-zișilor neomarxiști, care în numele îngrădirii libertăților omului, a apărării naturii, propagă teorii false cu privire la epidemii chipurile neexistente, viruși “necunoscuți produși în laboratoare”, care produc sute de mii de decese până să descopere antidotul și, nu în ultimul rând, lipsa acută de medicamente din spitale, și la noi situația este la fel, în primul rând pentru tratarea cancerului, a COVID-ului și bolilor cardiovasculare.
Globaliștii, care propagă Noua Ordine Mondială, pentru a controla lumea au găsit prin ce mijloace să rezolve criza alimentară: reducerea populației globului la 1 miliard de oameni”. Despre cei circa 6-7 miliarde de persoane care trebuie să dispară nu-i interesează ce se va întâmpla cu ei. Am amintit la început ce li se pregătește. Părerea miliardarului Soros este clară, ca și ai lui propagandiști, “că de vină sunt Rusia (Putin) și China care îngrădesc libertățile drepturilor individuale ale omului (în timp ce globaliștii vor să le restrângă) și au provocat o criză mondială mai distructivă decât Covid-19 și războiul din Ucraina”. Așa să fie?!
IOAN HUSAR
