,,Salvați copiii” cere înființarea grupurilor anti-bulling - Sesizările au crescut cu o treime într-un an

Distribuie pe:

În România, un elev din doi este victima actelor de amenințare, de umilire sau de violență fizică, iar patru copii din cinci asistă la situații de bullying, transmite Organizația Salvați Copiii România.

Conform datelor oficiale invocate de organizație, în sistemul de educație a fost înregistrată o creștere cu aproape o treime a situațiilor de bullying sesizate, în anul școlar 2021-2022, prin comparație cu anul școlar anterior (10.971 de situații de bullying constatate, față de 7.715).

“În realitate însă, fenomenul este mult mai grav: analiza recentă a Organizației Salvați Copiii (finalul anului 2022) arată că bullying-ul în școală ori în clasă și perpetuarea lui în mediul online afectează emoțional, an de an, sute de mii de elevi care devin victime ale situațiilor de violență fizică și de amenințare sau ale mesajelor umilitoare transmise online (49%), asistă în calitate de martori (82%) sau recunosc că au comis ei înșiși astfel de fapte (27%)”, se arată în comunicatul organizației, preluat de Agerpres.

Conform aceleiași surse, faptele de bullying se petrec “pe fondul lipsei de interes” din partea sistemului de educație de a elabora o strategie și un plan de acțiune de prevenire și combatere a bullying-ului și cyberbullying-ului, pornind de la reglementările legale în vigoare. Astfel, “în fiecare școală/liceu trebuie înființat un grup de acțiune anti-bullying” din care vor face parte directorul unității de învățământ, profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying, doi sau mai mulți reprezentanți ai elevilor și reprezentanți ai părinților, menționează organizația. Rolul acestui grup este de a preveni, de a identifica și soluționa situații de bullying între elevi, prin acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice.

“În școlile în care există grup de acțiune anti-bullying și este funcțional se observă o îmbunătățire a climatului educațional, care se traduce într-o mai bună colaborare a cadrelor didactice cu părinții, astfel elevii primesc același mesaj la școală și acasă. Se simt sprijiniți pentru a deveni mai toleranți și se îndreaptă cu mai mare încredere către adulți atunci când întâmpină situații dificile”, menționează Salvați Copiii.

Organizația solicită Ministerului Educației să evalueze stadiul implementării Normelor metodologice privind constituirea grupurilor de acțiune anti-bullying și elaborarea unei strategii naționale de respectare a dispozițiilor legale.

“Ignorarea de către consiliile de administrație ale școlilor a legii care oferă școlilor o soluție pentru a preveni bullying-ul înseamnă, de fapt, să accepți că siguranța fizică și emoțională a elevilor care depind de tine le va fi amenințată. Întreg procesul educațional, relațiile dintre elevi și cadrele didactice și dorința de a veni la școală vor fi afectate, cu costuri pe care tot elevii le vor plăti, acum sau mai târziu. Pentru a determina școlile și liceele să-și creeze aceste mecanisme, Ministerul Educației și inspectoratele școlare au o mare responsabilitate, iar Salvați Copiii își va oferi, fără îndoială, sprijinul metodologic, așa cum am procedat și în cazul celor peste 80 de școli”, a declarat președinte executiv Salvați Copiii România, Gabriela Alexandrescu.

În comunicat sunt citate și concluziile referitoare la România din cadrul Programului pentru evaluarea internațională a elevilor (PISA), care indicau că 35% dintre elevii de 15 ani au fost afectați de fenomenul de bullying cel puțin de câteva ori pe lună (39% în cazul copiilor din mediile defavorizate), performanța lor în procesul de învățare fiind cu 40% mai scăzută.

“Cel mai adesea, comportamentele de tip bullying sunt ascunse de ochii adulților și continuă în absența unor măsuri specifice de intervenție. Așadar, bullying-ul are consecințe pentru toată lumea - chiar și pentru aceia care, inițial, nu par implicați. Bullying-ul poate lua forma poreclitului sau a violenței fizice, dar se poate manifesta și mai subtil, prin ignorare, excludere, bârfă, zvonuri despre o persoană și, prin urmare, poate fi dificil de identificat”, transmite organizația.

Lasă un comentariu