România a obținut recunoașterea europeană cu Indicație Geografică Protejată (IGP) a produsului “Plăcintă Dobrogeană”, a anunțat Comisia Europeană. Cererea României de înregistrare a denumirii “Plăcintă dobrogeană” ca indicație geografică protejată a fost publicată în 29 martie 2023, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. La 27 aprilie 2021, Comisia a primit din partea Bulgariei actul de opoziție. La 29 aprilie 2021, CE a transmis României acest document, iar la 23 iunie 2021, Bulgaria a prezentat Comisiei o declarație de opoziție motivată. Comisia a invitat România și Bulgaria, printr-o scrisoare din data de 20 iulie 2021, să participe la consultări corespunzătoare pentru a ajunge la un acord, însă consultările dintre cele două țări s-au încheiat fără să se fi ajuns la vreun acord. Prin urmare, Comisia trebuia să adopte o decizie cu privire la înregistrare. În cele din urmă a dat câștig de cauză României.
Bulgaria a susținut că înregistrarea denumirii “Plăcintă dobrogeană” ca indicație geografică protejată ar amenința existența produsului numit “Dobrudzhanska banitsa”, care se prepară ca produs de patiserie tradițional în Bulgaria de secole și face parte din patrimoniul gastronomic și cultural bulgar. În fapt, “Dobrudzhanska banitsa” are același înțeles ca “Plăcintă dobrogeană”. Mai mult, Bulgaria a susținut că această denumire desemnează produse cu ingrediente, etape de preparare și caracteristici finale ale produsului similare și, astfel, elementele esențiale ale “Dobrudzhanska banitsa” și ale “Plăcintei dobrogene” ar putea fi considerate identice. Ca urmare, Bulgaria a pus sub semnul întrebării legătura dintre produs și aria geografică, și a atras atenția asupra unui efect negativ pe care înregistrarea denumirii “Plăcintă dobrogeană” ca indicație geografică protejată l-ar avea asupra intereselor economice ale producătorilor de “Dobrudzhanska banitsa” din Bulgaria și a susținut că acest lucru ar putea induce consumatorii în eroare cu privire la originea produsului.
“Produsul denumit «Plăcintă dobrogeană» în România prezintă similarități cu produsul care este utilizat în mod legal în Bulgaria și este denumit «Dobrudzhanska banitsa». Cu toate acestea, în pofida tradițiilor și obiceiurilor culinare comune legate de regiunea geografică și istorică Dobrogea/Dobrudzha, aceste tradiții și obiceiuri au evoluat în mod distinct în România și în Bulgaria, ceea ce a dus la apariția unor diferențe în privința preparării, precum și a reputației și a utilizării denumirilor care desemnează produsele în cauză”, potrivit documentului CE.
În primul rând, produsul denumit “Plăcintă dobrogeană” prezintă caracteristici specifice care îl fac distinct, în comparație cu produsul denumit “Dobrudzhanska banitsa”. În România, pentru umplutură sunt permise numai brânza, iaurtul și ouăle, în timp ce în Bulgaria pentru producerea “Dobrudzhanska banitsa” se pot folosi și carne și/sau legume, precum și lapte proaspăt. Alte diferențe se referă la utilizarea cașului, care este obligatorie în România, dar opțională în Bulgaria. O altă diferență este legată de foile de aluat, care în România sunt încrețite și rulate, în timp ce în Bulgaria sunt pliate ca o armonică.
De asemenea, România a demonstrat o reputație consacrată a denumirii “Plăcintă dobrogeană”, care se referă la produsul fabricat în aria geografică definită în documentul unic ca fiind reprezentată de județele Tulcea și Constanța, cunoscută și ca “Dobrogea”. În Bulgaria, o reputație paralelă a denumirii “Dobrudzhanska banitsa” nu a fost nici susținută, nici demonstrată suficient. Spre deosebire de “Plăcintă dobrogeană”, produsul denumit “Dobrudzhanska banitsa” este destinat în principal producției locale și casnice.
Denumirea “Plăcintă dobrogeană” este asociată în mod incontestabil cu produsul de patiserie făcut din foi de plăcintă umplute cu brânză sărată (telemea) amestecată cu caș și ouă, fabricat în aria geografică. Prin urmare, produsul are calități și o reputație care pot fi atribuite originii sale geografice. Având în vedere cele de mai sus, legătura dintre produsul denumit “Plăcintă dobrogeană” și aria geografică nu poate fi pusă sub semnul întrebării.
România are recunoscute până în prezent pe sisteme de calitate europene 10 produse, din care nouă cu IGP, respectiv: Magiun de prune Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Țara Bârsei, Scrumbie de Dunăre afumată, Cârnați de Pleșcoi, Telemea de Sibiu, Cașcaval de Săveni, Salata cu icre de știucă de Tulcea, Salata tradițională cu icre de crap, iar unul, Telemeaua de Ibănești, cu Denumire de Origine Protejată (DOP).Totodată, la nivel european sunt înregistrate și băuturi spirtoase, respectiv din categoria Rachiu de fructe (Pălincă, Tuică Zetea de Medieșu Aurit, Țuică de Argeș, Horincă de Cămârzana) și din categoria Rachiu de vin (Vinars Târnave, Vinars Vaslui, Vinars Murfatlar, Vinars Vrancea, Vinars Segarcea).
Din cele 1.760 de produse alimentare din statele membre, înregistrate în sistemele de calitate europene, doar zece sunt produse alimentare românești. (Agerpres)
