ÎNAINTE DE A FI EUROPENI, SUNTEM ROMÂNI!


Categorie: Editorial
|
18-05-2019
Nr: 93 (7.554)
|
Autor: VASILE BOTA
|

Statul românesc este îmbătrânit și pauperizat, prin depopulare și dezinteres din partea guvernanților. Se discută mult despre modernizarea ruralului, prin asigurarea apei potabile, canalizare, infrastructură rutieră, cooperativizare de modă nouă, vezi doamne, procese impuse de directivele Uniunii Europene. Acolo unde consiliile locale sunt capabile să atragă fonduri europene, situația s-a schimbat. Există comune din județul Mureș: Râciu, Sângeorgiu de Mureș, Corunca, Suplac, Saschiz, Fântânele, Rușii Munți, Cristești, unde primarii și consilierii locali au reușit să schimbe fața localităților, prin implementarea unor programe de modernizare. Aceste transformări pot provoca și schimbări majore în tradițiile satului. Pentru o legătură cu istoria, satul românesc are nevoie de monografii, de documente care să ateste perenitatea noastră pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu. Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, monografia reprezintă un studiu științific amplu asupra unui subiect anumit, tratat detaliat și multilateral. Acest document pentru neuitare este cu atât mai util în această perioadă, când nevoia de integrare în Comunitatea Europeană poate provoca pierderea identității naționale, fenomen favorizat și de migrația în masă a tineretului. În aceste zile se duce o campanie sălbatică pentru alegerile europarlamentare, axată mai mult pe acuzații reciproce. Nu

mi-a fost dat să aud o intervenție din partea unui candidat, al unui partid, privind păstrarea identității naționale într-o Europă cosmopolită.

Pe vremuri, studenților Facultății de Teologie din Sibiu, li se recomanda să se orienteze, pentru lucrarea de diplomă, spre monografii ale satelor de unde sunt originari. Mai amintim și faptul că foarte multe cadre didactice și-au susținut examenele pentru gradații, cu asemenea monografii.

Apoi, deloc de neglijat, sunt articolele unor ziariști despre evenimente petrecute în zonă. Sunt autori care lasă moștenire, pentru generațiile viitoare, mărturii despre evenimentele politice, sociale și economice, în cărți de publicistică, adevărate documente de arhivă.

Revenind la monografia localităților rurale, acestea reprezintă o carte despre istoria localității, despre oameni, obiceiuri, tradiții, atestare documentară privind satul românesc.

Zilele trecute am avut ocazia să cunosc un profesor, în vârstă de 94 de ani, prof. Augustin Urian, născut la 1 decembrie 1925, în satul Crăciunelul de Sus, un sat de pe Târnava Mică. Absolvent al Academiei Economice din București și a Facultății de Matematică - Fizică a Universității Babeș Bolyai, din Cluj-Napoca, timp de peste 4 decenii a fost profesor la Școlile Blajului, colaborând la diverse publicații din țară cu reportaje, știri, articole de specialitate.

De câțiva ani s-a mutat în Târgu-Mureș, fiind o fire activă, cu mintea lucidă, este ancorat în realitatea zilei prin mass-media. Domnia sa este autorul a patru cărți despre personalitățile Blajului, și mi-a dăruit “Monografia satului Crăciunelul de Sus”, o carte scrisă din prea multă dragoste față de locurile natale, după o îndelungată documentare. Am citit această carte cu mult interes și plăcere, mai ales că am regăsit obiceiuri și tradiții valabile pentru satul meu de origine, tot de pe Târnava Mică. Structurată pe 12 capitole, monografia amintită este un posibil model pentru cei care vor să lase urmașilor un document istoric despre locurile natale. Fiecare capitol începe cu un motto din versurile poetului Octavian Goga, care și-a petrecut o parte din copilărie la Rășinari și Crăciunelul de Sus, sat românesc, cu un singur țigan pe vremuri, lăutarul Lae Chiorul, cu creștini ortodocși și greco-catolici. Prefața cărții este scrisă de un reputat istoric din Blaj, prof. univ. dr. Ioan Buzași, care spune: “O monografie rurală este expresia dragostei pentru satul natal și toți cei legați de această frumoasă așezare de pe Târnava Mică o vor citi convinși de adevărul rostit de Lucian Blaga, într-un vers memorabil - veșnicia s-a născut la sat”. În capitolele: Contribuții la istoricul social-economic al statului; Considerații generale asupra satului transilvănean; Geografia satului; Așezarea geografică; Primele atestări documentare, Participanții activi la evenimentele istorice ale țării; Octavian Goga și Crăciunelul; Istoria socio-culturală a satului; Datini și obiceiuri; Portul românesc; Jocul; Nunta, Înmormântarea; Colindatul și alte obiceiuri străvechi, sunt cuprinse momente minunate din viața satului. Nu știu dacă datinile și obiceiurile redate în monografie se mai țin astăzi în Crăciunel, știu doar că în satul meu s-au uitat de mult, datorită globalizării tot mai pronunțate de la an la an, iar obiceiuri străine de neamul meu românesc își fac loc prin intermediul televiziunii și internetului.

Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval