Argumente istorice şi demografice împotriva iniţiativei de extra-teritorialitate denumită „Ţinut Secuiesc" (III)

Categorie: Istoric
|
08-04-2017
Nr: 68
|
Autor: Centrul European de Studii Covasna-Harghita
|

Lista localităţilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, cuprinse în cele 8 scaune, din proiectatul „Ţinut Secuiesc", în care locuiesc sub 100 de români şi alte etnii nemaghiare este următoarea:

- Judeţul Covasna, 17 comune: Arcuş, Bixad, Brateş, Comandău, Catalina, Dalnic, Estelnic, Lemnia, Malnaş, Micfalău, Moacşa, Mereni, Poian, Reci, Sânzâieni, Turia, Vârghiş;

- Judeţul Harghita, 22 comune: Brădeşti, Cârţa, Ciceu, Ciumani, Dăneşti, Dârjiu, Dealu, Leliceni, Lueta, Lunca de Sus, Mădăraş, Mereşti, Mărtiniş, Ocland, Păuleni-Ciuc, Porumbeni, Racu, Satu Mare, Sântimbru, Sânmartin, Tomeşti, Vârşag;

- Judeţul Mureş, 2 localităţi: Bereni, Chibed.

- Total - 41 de localităţi.

Aceste 41 de localităţi din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, cuprinse în cele 8 scaune, din proiectatul „Ţinut Secuiesc", în care locuiesc sub 100 de români şi alte etnii nemaghiare, împreună cu cele 37 de localităţi în care locuiesc sub 500 de cetăţeni români şi de alte etnii nemaghiare, formează în total 78 de localităţi în care, în următorii ani, procesul de maghiarizare va duce la diminuarea drastică, până la dispariţia totală a românilor.

De menţionat faptul că 11 comune cu populaţie majoritar românească, din actualele judeţe Bacău, Braşov, Neamţ şi Covasna, care au făcut parte din fostele scaune secuieşti, nu sunt cuprinse în unitatea administrativă propusă cu denumirea „Ţinutul Secuiesc". În acelaşi timp, un număr de 6 localităţi, majoritatea cu populaţie maghiară majoritară, incluse în actualul scaun Mureş, în sec. al XIX-lea, nu au făcut parte din acest scaun, ci din scaunele şi comitatele vecine acestuia, după cum urmează: Breaza, Gorneşti, Glodeni şi Voivodeni, din comitatul Turda, Bălăuşeri din comitatul Târnava şi Veţca din scaunul Odorhei.

După numărul de localităţi din subordine, cele 8 scaune propuse se grupează astfel: scaunul Mureş are 38 de comune; scaunele Ciuc şi Odorhei au câte 26 de comune; scaunele Kezdi, Orbai şi Gheorgheni au între 10 - 20 de comune, iar scaunele Orbai şi Brăduţ - Micloşoara au sub 10 comune. Se poate observa o foarte mare diferenţă între scaunul cu cel mai mare număr de comune - Mureş, cu 38 de comune şi scaunul cel mai mic - Orbai, cu 6 comune.

Configuraţia scaunelor propuse confirmă aprecierea Consiliului Legislativ, potrivit căreia în proiectul de autonomie a „Ţinutul Secuiesc" sunt instituite „regiuni autonome, asimetrice, neuniforme ori pur şi simplu singulare, constituite exclusiv pe criterii etnice, unităţi administrativ-teritoriale noi, distincte de celelalte unităţi administrativ-teritoriale consacrate de Constituţie, atât prin modul de organizare, cât şi prin prerogativele speciale care se doresc a fi atribuite". Potrivit Consiliului Legislativ, în documentul menţionat este prevăzută „organizarea, sub aspectul administrativ, a <Ţinutului Secuiesc> pe trei niveluri: local, scăunal şi regional, în timp ce, în prezent, organizarea administrativă a teritoriului României este numai pe două niveluri - local şi judeţean - ceea ce creează disfuncţionalităţi şi impedimente în cooperare, atât pe plan intern, cât şi în relaţiile externe".

Iată şi comunele româneşti care au făcut parte din fostele scaune secuieşti şi care nu sunt cuprinse în unitatea administrativă propusă, cu denumirea „Ţinutul Secuiesc":

1. Bicazul Ardelean, azi judeţul Neamţ, total populaţie 4.064 locuitori, din care 4.048 români*, 15 maghiari şi alte etnii.

2. Bicaz -Chei, azi judeţul Neamţ, total populaţie 4.089 locuitori, din care 3.297 români, 162 alte etnii.

3. Dămuc, azi jud. Neamţ, total populaţie 2.761 locuitori, din care 2.724 români, 35 alte etnii.

4. Satul Făget, comuna Ghimeş-Făget, din fostul scaun Ciuc, azi judeţul Bacău, total populaţie 5.094, din care 2.282 români, 2577 maghiari şi 235 alte etnii**.

5. Satul Poiana Sărată, comuna Oituz, din fostul scaun Treiscaune, azi judeţul Bacău, total populaţie 355 locuitori, din care români 354 ***.

6. Comuna Vama Buzăului, din fostul scaun Treiscaune, azi judeţul Braşov, total populaţie 3.163 locuitori, din care 3.054 români, 9 alte etnii.

7. Oraşul Întorsura Buzăului, din fostul scaun Treiscaune, azi judeţul Covasna, total populaţie 7.319 locuitori, din care 7.265 români şi 49 maghiari şi alte etnii.

8. Comuna Barcani, din fostul scaun Treiscaune, azi judeţul Covasna, total populaţie 3.665 locuitori, din care 3.543 români şi 121 maghiari şi alte etnii.

9. Comuna Sita Buzăului, din fostul scaun Treiscaune, azi judeţul Covasna, total populaţie 4.562 locuitori, din care 4.552 români şi 9 maghiari şi alte etnii.

10. Comuna Dobârlău, din fostul scaun Treiscaune, azi judeţul Covasna, total populaţie 2.112 locuitori, din care 2.082 români şi 27 maghiari şi alte etnii.

11. Comuna Valea Mare, din fostul scaun Treiscaune, azi judeţul Covasna, total populaţie 1.043 locuitori, din care 1.026 români şi 17 maghiari şi alte etnii.

(Sfârşit)


Adaugă comentariu

Title:
Nume(*):
Email:
Reply Notify:
Website:
Comentariu(*):
Code in the picture:
 
Note: Your comment has been received and is awaiting approval