"Au luptat pentru pamantul sfant al Transilvaniei
AVRAM IANCU si MIHAI EMINESCU�
Asociatiile culturale "Punti de lumina� (presedinte
Mariana Cristescu) si "Maris Dava�
(presedinte prof. Ion Giju) va invita la manifestarea
intitulata "�Au luptat pentru pamantul
sfant al Transilvaniei� Avram Iancu si Mihai
Eminescu�, in cadrul careia va fi lansat, in
prezenta autorului, volumul "Licurici sub
Luceafar�, de Razvan Ducan, Ed. Nico 2014.
Participa ec. Mihaela Rascu.
Activitatea se va desfasura la Cercul Militar
Casa Armatei), str. Revolutiei nr. 5-7, TarguMures, marti, 17 iunie 2014, ora 17.
Moderator: Mariana Cristescu.
CARTEA ELECTRONICA � VIITOR SAU PREZENT
Piata cartilor electronice este, in tara noastra, o
piata mult prea saraca fata de deschiderea publicului
pentru utilizarea calculatorului in a asimila cultura.
Trebuie sa fim corecti si sa observam ca deja cea
mai mare parte a populatiei are
acces la calculatoare, copiii si
tinerii fiind de la inceput obisnuiti
cu lectura pe monitor, percepand
intr-o altfel de maniera decat
generatia precedenta avantajele
cartilor electronice si a
formatului multimedia.
Cartea electronica nu reprezinta o ruptura ferma
cu trecutul si nici nu implica o devalorizare a cartii
prin editarea ei in format multimedia. Imaginati-va doar
ca devoratorii de carti pot purta cu ei, oriunde se
afla, in tren, avion, birou sau acasa, siruri interminabile
de titluri, pe care le pot parcurge in orice moment,
fara efortul de a se deplasa la biblioteca sau librarie.
Mai trebuie observat si ca prin cartea electronica nu
se doreste distrugerea cartilor clasice. Pana la urma,
trebuie sa fie o problema de optiune daca alegi sa consulti
o carte electronica sau sa citesti o carte clasica.
Multi dintre noi simtim o emotie vie doar daca tinem
in mana un volum care miroase divin a cerneala
tipografica, daca ii rasfoim paginile, delectandu-ne
cu fosnetul care revarsa un ocean de stiinta,
aventura sau romantism. Nu trebuie, insa, sa dovedim
obtuzitate sau ignoranta.
Utilizarea calculatorului este, pana la urma,
echivalentul alfabetizarii care a marcat sfarsitul
secolului XIX. Decat sa nu citesti nicio carte, pentru
ca faci parte din noua generatie de cibernauti, mai
bine accesezi o carte electronica, ce te poate purta
in aventuri mai palpitante decat jocurile de duzina.
Desi in Romania au aparut putine librarii digitale,
ele permit doritorilor sa citeasca pe ecranul
smartphone-ului, al calculatorului, al laptopului sau
al cititorului electronic cartile scoase de editurile care
au inteles interesul din ce in ce mai mare pentru cartile
electronice. Aceste librarii ofera carti la un pret cu
30%-40% mai mic decat cel al lucrarii tiparite, si, mai
mult, au asigurat editarea in format electronic a unor
carti vechi, care trebuie conservate.
Potrivit unui studiu publicat recent de cercetatorii
de la Brigham Young University, si citat de
Librariadigitala.ro, o carte lansata gratuit in format
digital atrage un volum mai mare de vanzari ale
variantei printate, lucru care ar trebui sa atraga
editurile din tara si spre acest nou sector de piata.
Aceste realitati ar putea sa te duca cu gandul ca a
inceput o confruntare intre cartea clasica si cea
electronica. Nimic mai fals, pentru ca interesul comun
este cel de a raspandi masiv opere literare. Ar fi
nedrept sa acuzam cartea electronica de indobitocire
si obosire mentala sau emotionala, pentru ca, asa
cum am mai subliniat, tinerii, obisnuiti cu ritmul alert al
vietii si gadget-urile, gasesc facil sa-si petreaca orele
libere cu lecturi electronice.
Printre avantajele cartii electronice se numarara:
* Utilizatorul isi poate insoti lectura de muzica favorita,
cu doar cateva click-uri, poate face notite, isi seteaza
semne de carte, isi cauta mai usor fragmentele care il
intereseaza.
In cazul lucrarilor de specialitate, optiunile acestea
pot salva mult timp.
* Paginile raman curate, nu se ingalbenesc, sunt
usor de parcurs.
* Pentru doamnele sensibile, un roman de amor citit
pe un ecran luminos poate fi o jucarie la fel de
folositoare ca tigaia in care se gateste fara ulei.
* Pentru publisheri si pentru scriitori deopotriva,
costurile de productie sunt mult mai mici
Cei care se tem ca proliferarea electronica va duce
la scaderea volumului de vanzari pentru cartile clasice
ar face bine sa se gandeasca la noi metode de afaceri,
utilizand inteligent resursele pe care le au la indemana.
Publicul e dispus sau poate fi educat sa plateasca
pentru lucrurile care merita: fie ca e vorba de un
abonament pe un site de download sau la o biblioteca
virtuala, un blog care complimenteaza cartea oferind
fragmente sau galerii foto suplimentare, construind
comunitati in jurul unor titluri sau autori, tinand
utilizatorii la curent cu activitatea acestora, putand
sa asigure acces la stadiile editarii, oferind optiunea
de feedback, incurajand publicul sa achizitioneze fizic
volumele promovate. Nu trebuie, insa, sa fie excluse
in totalitate cartile sau alte materiale educationale
clasice, pentru ca a pune in mana unui copil un
calculator, fara ca acesta sa fie indrumat sau sa fi
avut posibilitatea sa citeasca o carte, astfel incat sa
prinda gustul lecturii, nu duce la atingerea scopului in
sine al cartii electronice, cel de a deschide calea catre
taramuri magice, de a dezvolta setea de explorarea a
unor lumi virtuale si a oferi posibilitatea de acces la
orice materiale educationale. Toate acestea te duc
inevitabil cu gandul la viitorul, se apreciaza ca nu prea
indepartat, in care, cu o casca pe ochi, poti "plonja�
direct in interiorul cartii, fara sa mai fie nevoie sa
parcurgi textul clasic sau electronic, si, de ce nu, sa
poti schimba firul actiunii dupa bunul tau plac, modificand
o drama intr-o poveste cu sfarsit fericit, sau o poveste
clasica, intr-un veritabil roman stiintifico-fantastic.
Tehnologia informatiei si multimedia sunt o parte din
uneltele unei revolutii care largeste orizontul
cunoasterii, motiv pentru care nu trebuie sa le punem
piedici. Oricum, cartea electronica nu va inlocui
CARTEA asa cum o stie si o iubeste lumea, insa,
lanseaza provocarea selectiei inteligente.
Prin prisma tuturor acestor realitati, este necesar sa
intelegem ca notiunea de carte electronica nu
reprezinta viitorul cartii, ci, deja, prezentul.
MIHAELA RASCU
EMINESCU:
"....suntem romani si punctum!�
In articolul "Despre limba carturarilor romani din Ardeal�, publicat
in "Convorbiri literare�, XII, Nr.5, 1 august 1877, referindu-se la
Transilvania, Mihai Eminescu vorbeste despre "carti scrise intr-o
limba foarte ciudata�, unde scriitorii romani "isi formasera sabloane
sintactice pe care le impleteau cu cuvinte latinesti spre marea dauna
a limbei nationale�, care - spune acesta - "au dat ocazie penelor satirice
sa faca haz de jurnalistica de peste Carpati�. Pentru ca apoi sa explice
si sa se explice: "Limba noastra nu e noua, ci din contra veche si
stationara. Ea e pe deplin formata in toate partile ei, ea nu mai da
muguri si ramuri noua si a o silnici sa produca ceea ce nu mai e in stare
inseamna a abuza de dansa si a o strica. Pe de alta parte, veche fiind,
ea e si bogata pentru cel ce o cunoaste, nu in cuvinte, dar in
locutiuni...(...)...fiecare cuvant vechi se tine un sir intreg de zicale care
inlocuiesc cu prisosinta, ba intrec adesea multimea cuvintelor si frazelor
noua, primite in limba fara de nici o randuiala�. Si mai spune Eminescu:
"Apoi autorii din Ardeal au mai tinut sama de asa-numita puritate a
limbei si pentru acest scop au crezut de bine a prada lexiconul latinesc
si acelea ale limbilor romanice si a alunga toate cuvintele slavone,
chiar cele mai nevinovate, chiar acelea care la noi isi pierdusera de
mult intelesul lor primitiv�. Ca sa continuie: "Ea (limba romana-n.m.)
si-a asimilat asa de bine materialul slavon cum si l-au asimilat limba
ungureasca si, daca cineva pe baza cuvintelor numai ar voi sa deduca
ceva in privinta originii noastre, va fi mai mult o dovada de nestiinta din
partea sa decat un argument in privirea noastra. Dar preste tot romanii
au dat prea mult pe parerea strainilor, pe cand aceasta parere ar fi
trebuit sa ne fie cumplit de indiferenta si atunci poate mergeam mai
departe...(...)..A trai si a vorbi insa dupa placul altora e nedemn atat de-un
om indeosebi, cat si de popor.
Fiecine vorbeste si scrie limba sa
pentru sine, nu pentru straini...�.
Articolul esteun elogiu adus
limbii si poporului roman.
Despre "unitatea prestatala
a poporului roman�, Eminescu
vorbeste intr-un articol din
"Timpul�, VII, nr.176, 14 august
1884, luand ca pretext un raspuns
(raspunsurile), dar si atitudinile
ziarului liberal, "Romanul�, "de
cate ori... era in opozitie�.
Vorbind despre romanii de-o
parte si de alta a Carpatilor,
Eminescu conchide: "Faptul cel mai
curios si mai important din toate
este unitatea de limba, de datini
juridice, religioase si de viata
familiala�. "Alaturi cu limba � mai spune acesta � exista ca element
de unitate literatura populara, a carei raspandire uniforma nu e de
tagaduit�.
Din Evul mediu aduce ca (alt) argument "unitatea datinei juridice�,
"jus olachale, care va fi corespuns pretutindenea cu ceea ce la noi se
numea "obiceiul pamantului��.
Ca argument ca "limba romaneasca e stationara�, Eminescu reda,
ad litteram, "o fila dintr-un cronograf manuscris de la anul 1638, scris la
episcopia Buzaului� , aratand ca "aceste siruri sunt astazi intelese la
Oradea Mare sau in Sighetul Maramuresului, desi sunt scrise inainte
de 250 de ani la Buzau�.
In articolul "Se vorbeste ca in Consiliul...�, publicat in "Curierul de
Iasi�, IX, nr.125, 17 noiembrie 1876, Eminescu dezbate "biserica si scoala
romaneasca sub dualism�, aratand
ca "idealul romanilor din toate
partile Daciei lui Traian este
mantinerea unitatii reale a limbei
stramosesti si a bisericii nationale�,
mentionand ca aceasta "se
realizeaza pe zi ce merge�. Si mai
spune Eminescu ca: " ...romanii nu
sunt nicairi colonisti, venituri,
oamenii nimanui, ci pretutindenea
unde locuiesc sunt autohtoni,
populatie nepomenit de veche, mai
veche decat toti conlocuitorii lor�.
La ideea ca mai sunt unii "care
cauta sa ne aduca de peste
Dunare�, acesta le raspunde: "daci
sau romani, romani sau daci: e
indiferent, suntem romani si
punctum�.
Despre toleranta romanilor,
Eminescu e de parere: "...ca nici un neam de pe fata pamantului nu are
mai mult drept sa ceara respectarea sa decat tocmai romanul, pentru
ca nimene nu este mai tolerant decat dansul�.
Sfatul lui Eminescu, valabil si astazi, era si este ca "romanii sa fie
pretutindenea atat de conservatori ca sa pastreze in viata lor publica
si-n cea privata elementele de unitate intre ei�.
RAZVAN DUCAN
(Din volumul "Licurici sub Luceafar�, Ed. NICO 2014)
