Domnule general Radu Theodoru,
Va intampinam, in acest "mai, cand rozelenfloresc�
si "privighetoarea canta�, cu sarea si
painea sufletului romanesc, aici, in inima de tara!
Fiti binevenit in "Orasul florilor�, Targu-Muresul
romanesc, aici unde, la 16 ani, in drum spre Blajul
"fantanilor darurilor�, Mica Roma, la hanul "Calul
Alb� a poposit, in cautarea indepartatelor lui obarsii,
Mihai Eminescu, "omul deplin al culturii romanesti�,
viitor Luceafar al dainuirii noastre intru cuvantuldiamant.
Ne despart doar 50 de metri de acel loc,
marcat de placa de pe strada Calarasilor, sfintind,
prin timp, urmele pasilor lui, strada pe care inveninatii
cu suflet negru ar fi dorit-o botezata cu numele unui
calau � Kossuth Lajos!
Fiti binevenit cu tot rodul trudei Dumneavoastra,
soldata cu monumentala opera, 50 de carti, randuite,
de la romanul istoric "Brazda si palos� pana la
"Francmasoneria � Pro si contra�, de la "Stramosii�
si "Vitejii�, de la calatoriile peste mari si tari, pana la
"Maresalul�, "Teroarea horthysto-fascista� si
"Basarabia in flacari�, tot atatea jaloane ale
triumfului cuvantului. Fiti binevenit aici, de unde, in
anul 1940, in acel august al involburarilor, pleca spre
Campeni statuia Craisorului Muntilor, Avram Iancu,
fost cancelist targumuresean, comandant de oaste
la 24 de ani in Cetatea de cremene a Apusenilor,
aici unde, in Dealul Sangeorgiului, era dinamitat
monumentul lui Constantin Romanu-Vivu, dar si cel
al Ostasului Roman din centrul Targului, sub ceturile
si brumele trecerii diktatului vienez.
Fiti binevenit aici, unde, la 20 martie 1990, in acel
inceput de minirazboi civil, a curs sange, iar aroganta,
ambitia, sfidarea nemeseasca s-au izbit de piepturile
Vetrei Romanesti � "Stanca de care s-a spart valul
iredentist maghiar� �, cum se exprima atunci un primministru
roman al vremii. Atunci, noi, romanii
mureseni, am pus, vorba Iancului, pumnul in pieptul
furtunii. Aici, cu misiunea vegherii in prezentul Cetatii
cu dainuirea scrisa in pagina cronicii ingalbenite,
dar si in piatra, suntem in continua stare de alarma
in asumarea unui destin. Le invocam, amintindu-le,
deoarece toate fac parte dintr-o realitate a
involburatei noastre istorii.
Fiti binevenit pe meleagurile de sange si de foc ale
crancenelor lupte din septembrie 1944, ale Oarbei de
Mures, pentru aducerea la Tara-Mama, prin jertfa
celor 11.000 de ostasi, a Nordului Ardealului furat de
Ungaria horthysta prin Diktatul de la Viena din 30
august 1940, insotiti de vesnica noastra convingere:
iertam, dar nu uitam!
Fiti binevenit in binecuvantatul de Dumnezeu Ardeal,
aici, in leaganul nasterii poporului romanesc, primul
nascut crestin in batrana Europa, aici unde unii, cu
trufase ambitii, urmasii lui Attila ar dori ca limba romana
sa nu mai fie acasa stapana, ca "harta limbii romane sa
fie ceva mai mica decat cea a Romaniei� intr-o Insula a
Serpilor in inima de trista Romanie!
Fiti binevenit, domnule general, in partea aceasta a
"patriei de pamant si de cuvinte�, pe care azi o onorati
prin prezenta Dumneavoastra, ca scriitor prestigios, dar
si ca luptator al Ostirii Romane, azi, cand tineretul,
neamul acesta, atat de greu incercat, au nevoie de
modele mai mult ca oricand. Va consideram un truditor
invingator pe ogorul scrisului, al literelor romanesti, dar
si un brav luptator pe baricada Adevarului, a interesului
national, ostean al demnitatii, verticalitatii, aparator al
credintei stramosesti si al integritatii teritoriale a Statului
Roman, national si unitar, al istoriei si dainuirii noastre.
Intr-o vreme in care valorile neamului sunt voit
dispretuite, ignorate, cu sufletul sinceritatii, al iubirii de
neam si de glie, prin magia si lumina cuvantului, facand
din ziua Limbii Romane una de fiecare zi in reverberatiile
trairilor de la tristele istorii ale inaintasilor la reperabilul
prezent al scrierilor Dumneavoastra, noi, targumuresenii,
onorati de a fi cinstiti de prezenta marelui scriitor,
alcatuitor al reliefului literar romanesc, prin arta
cuvantului, va uram, inca o data, fiti binevenit!
LAZAR LADARIU
(Cuvant de salut la lansarea cartii "Francmasoneria � Pro si
Contra�, cu prilejul prezentei domniei sale la Targu-Mures)
ICR Lisabona gazduieste Gala Romaneasca
a Filmului Documentar de Arta
Institutul Cultural Roman de la Lisabona, in
parteneriat cu Ministerul Culturii si Studioul Video
Art, organizeaza Gala Romaneasca
a Filmului Documentar
de Arta, care va avea loc pe
data de 6 iunie, orele 19, la
sediul Bibliotecii ICRL. Evenimentul
se va desfasura sub
forma unei mini-serii de film
romanesc, in cadrul careia
vor fi proiectate trei creatii
cinematografice romanesti,
urmate de o sesiune de
intrebari si raspunsuri despre
filmul documentar de arta,
unde va fi prezent cineastul
Laurentiu Damian. Intrarea este libera.
Cele trei filme care vor fi difuzate in seara
evenimentului sunt:
1. Corpus (Laurentiu Damian, 2011, 36 min., subtitrari
in limba engleza)
In Corpus, eseul cinematografic are ca punct de
plecare trupul uman: perisabil, trecator, imperfect,
dureros. Forma de salvare a efemerului trupesc este
translarea sa in obiect de arta.
2. Faust - drumul clipei (Laurentiu Damian, 2009, 49 min.,
subtitrari in limba engleza).
Printr-o formula cinematografica
sintetica, filmul Faust drumul clipei urmareste nasterea
unui spectacol, ascunderea
regizorului Silviu Purcarete in
spatele unui text celebru si a unei
montari baroce, multistratificate.
3. Duhul lazilor trup - Mircea
Roman (Francisc Mraz, 2013, 30
min., subtitrari in limba engleza)
In Duhul lazilor trup - Mircea
Roman, sculptura monumentala
a lui Mircea Roman intra intr-o
relatie speciala cu aparatul de filmat, relevandu-si astfel
marile teme si motive.
Filmele au fost produse de Editura Video din cadrul
Ministerului Culturii.
SUB SEMNUL LUI LUCIAN BLAGA
Romania si Portugalia celebreaza,
in aceasta perioada, 40 de ani de la
reluarea relatiilor diplomatice.
Importanta pe care o acorda acestui
moment aniversar oficialitatile
ambelor tari se datoreaza si faptului
ca Romania a fost prima tara din
Estul Europei care a reluat relatiile
diplomatice bilaterale in chiar zilele
imediat urmatoare caderii dictaturii.
Ambasada Romaniei la Lisabona
si Institutul Cultural Roman din
Lisabona au plasat ansamblul
festivitatilor sub semnul personalitatii
lui Lucian Blaga, in calitatea
sa de diplomat si de om de cultura
de anvergura europeana.
Evenimentele incluse in program
vor avea loc la Estoril, in 2 iunie
2014, incepand cu ora 11, cand va
fi dezvelit un bust al Poetului
Luminii. Realizat la initiativa Ambasadei
Romaniei, bustul Blaga, opera a
sculptorului Aurel-Gheorghe Ardelean,
a fost finantat de Institutul Cultural
Roman, iar soclul a fost realizat gratie
unei generoase sponsorizari oferite
de Banca Transilvania. Terenul pe
care se inalta monumentul apartine
Hotelului "Pal�cio Estoril�. Primaria
Cascais si-a dat intregul concurs
pentru realizarea ansamblului,
executand si amenajarile peisagistice
care pun in valoare monumentul.
Intr-unul dintre saloanele de la
parterul Hotelului Pal�cio Estoril
va fi dezvelita o placa trilingva ce
marcheaza faptul ca poetul a
rezidat in acest Palace, ca ambasador,
in anii 1938 si 1939.
Seria de evenimente continua
cu vernisarea expozitiei "Blaga,
un diplomat la curtile dorului�. Pe
simeze vor fi prezentate , cu
aceasta ocazie, documente din
Arhivele Diplomatice ale Romaniei
si fotografii din arhivele familiei lui
Lucian Blaga si ale familiei
Brediceanu.
Va fi lansata totodata si o carte
postala realizata de ICR Lisabona,
in colaborare cu Primaria orasului
Cascais si cu muzeul Espa�o
Mem�ria dos Ex�lios din Estoril. Cartea
postala comemorativa, editata in
patru versiuni - romana, portugheza,
engleza si spaniola cuprinde o prezentare a personalitatii
omagiate, un document in
faximil cu semnatura poetului si
diplomatului roman si un poem din
ciclul La curtile dorului.
Partas, cu arta cuvantului,
la relieful literar romanesc!
Deschid cel de-al 22-lea volum, carte de poezie
"Vapaie in suflet� (Editura Daya, Satu Mare, 2013),
pentru a mai citi o data "sufletul ancorat in dorurile
multe� ale lui Teodor Curpas, nu intamplator intr-o vreme
in care valorile adevarate ale spiritului romanesc "sunt
voit dispretuite si chiar ignorate, iar scara valorilor este
rasturnata� de gastile pentru care musai sa existe o
poezie a Capitalei si o alta a provinciei! Cu sufletul incarcat de sinceritatea
iubirii de istorie si de glie, Teodor Curpas, prin ratacirile labirintice de azi
ale unora, se dovedeste acel creator de metafore, fara epatari pretioase,
atras de magia cuvantului ales, de lumina metaforei folosite cu exigenta
si generozitate: "Toate caramizile albe sunt pline de fum,/Cum troienirile
de nameti ingropate in frig,/Ce stau sub copitele cailor nepasatori,/Ca in
albastrul cerului in care te privesti./Soarele a uitat viata dincolo de nori,/
Mai jos, vulturii negri fac rotocoale,/Prin ploaia marunta ce cerne-n senin./
Numai copilul naturii razbate alene,/A supt lapte si a baut sange/De la
izvorul vietii si-al muntelui/Ce a transformat roua in spuma� ("Ce vis��).
Poezia lui Teodor Curpas este un drum luminat al cuvantului frumos si
ales, o poezie plina de viata, dar si de zbuciumul ingrijorarilor uneori in
aceasta perpetua ruga a neamului romanesc: "Saruta, si bolta cerului
albastru,/Si marea cu valuri spumoase la tarm,/Padurea si cantecul de ciocarlie,/
Si oamenii ce s-au facut glie./Ca acolo-i mormantul strabunilor mei!/
Saruta turmele de oi si miei,/Si floarea-soarelui ce se roteste mereu/Cand
curcubeul apare si se duce iara,/Saruta-mi tara mereu in primavara� ("Dar��).
Cu calm si detasare, convins ca ziua limbii romane este in fiecare zi, pe
acel pamant romanesc al Satmarului cu o lumina iradiind in oglinda cerului
din nord-vestul nostru, poetul Teodor Curpas face parte din randul acelora
care, dainuitori prin generatii, formeaza acel steag de cultura, stapan pe
uneltele sale, prin dominante versuri precum: "Va invit pe toti sa ascultati
vantul,/Sa-i ascultati muzica pusa pe note,/Sa-i ascultati linistea frunzei
cazande�; "Ce paleta de culori fata de ingeri/Au adunate in aripi toti
fluturii�; "Somnul meu cu pleoapele grele/Va matura vremelnic printre
stele�; "Cand a cantat cocosul in asta dimineata/Lovind cu aripa in somnul
meu�; "Otelul incins miroase-n iarba�; "Ca norii de fum,/ca fulgerul de
sabii�; "Seceta urca pana sus, in munti,/Ca un blestem asezat peste
lume�; "Apune soarele sub semnul de mars triumfal�.
De acolo de pe unde se scriau tristele istorii ale inaintasilor, Teodor
Curpas ne trimite confesiuni ale intelegerii si demnitatii, reverberatii ale
trairilor in hotarele limbii romane, cu viziuni in prezentul reperabil al
transferului de sensibilitate: "Voi pleca-n amurg, cand bate toaca,/Chiar
daca ritmul meu n-o sa va placa,/Doar daca n-oi uita, in graba, sa insemn/
Semnatura mea pe scoarta unui lemn� ("Plecarea mea��).
Prin poezia-lumina, prin poezia cuvant al frumosului, si prin aceasta carte �
"Vapaie in suflet�, Teodor Curpas lasa in urma dovezile trecerii poetice pe
acest pamant ca "secunde� ce suntem in alcatuirea marelui rotund spiritual,
ca partasi, fiecare dintre noi, cu arta cuvantului, la relieful literar romanesc.
LAZAR LADARIU
