UNIVERS CULTURAL

Distribuie pe:

CARNET CULTURAL

SABINA PURCARIU, LA GALERIA DEISIS�

La Galeria "Deisis� din Palatul
Culturii din Targu-Mures, in
organizarea Directiei Judetene
pentru Cultura Mures si a Asociatiei
Artistilor Plastici Mures, sa
deschis expozitia de pictura
�Pete de culoare�, autor Sabina
Purcariu. Expozitia cuprinde, intro
paleta diversa peisaje si flori,
atat in registru realist, cat si nonfigurativ,
intr-un orizont cromatic
de substanta, cu incarcatura
metaforica.
SABINA PURCARIU s-a nascut
la 3 februarie 1954, in municipiul
Targu-Muret.
A absolvit Universitatea de Arta
si Design Cluj Napoca, sectia
Pictura, si Institutul Politehnic
Cluj-Napoca, sectia Electromecanica
tehnologica.
Este membra a UAP ti a Asociatiei
Artistior Plastici Mures din
anul 1986. Este membra a Fondului
Plastic Bratov ti a Kunstverein
Passau din Germania. A urmat
cursuri de pictura la Academia
Passau - Germania.
A participat la taberele de creatie
- pictura din localitatile: PiatraNeamt, Mangalia, Sovata, Cund,
Berghia, Deda Budapesta, Berghia,
Passau, Raciu, Belgrad.
A organizat expozitii personale in
localitatile: Targu-Mures (1988), pe
litoralul Marii Negre, Hotel Safir si
Cap Aurora (1989), Gledin (1991),
Targu-Mures (1992), Rimini - Italia
(1992), Z�rich la City Galerie Kranich
(1998), Targu-Mures (2001 si 2003),
Sighisoara la Muzeul de Arta (2004),
Targu-Mures (2004), Passau la
Galerie Knott (2005), Munchen
(2005), Budapesta (2005), TarguMures (2005), Pecs - Ungaria (2006),
Passau Kulturmodell: Kunst Nacht Offene Ateliers (2006), Sibiu - Galeria
Art Vo - hotel Ana (2006), BergenNorvegia Gallery Haganes - Sartor
Center (2007), Oslo - Clubul
diplomatic (2007), Oslo - Ambasada
Romaniei (2008), Bucuresti - Sala
Ronda (2009), Belgrad - Centrul
Cultural Francez (2009), Drobeta
Turnu Severin - Galeria Angel�s Art
(2010), Paris - Grand Marche D�art
Contemporain - Place de la Bastille
(2010), Targu-Mures - Hotel Continental
(2011), Targu-Mures (2012), TarguMures - Palatul Culturii (2013) .
A participat la expozitii de grup si
colective in localitatile: TarguMures, Piatra-Neamt, Mangalia,
Alba-Iulia, Tarnaveni, Constanta,
Satu-Mare, Reghin, Sighisoara,
Bucuresti, Sibiu, Rimini-Italia, Brasov,
Sibiu, Budapesta, Passau, Germania,
Oslo, Cluj-Napoca, Paris.
A obtinut premii si distinctii la
concursurile judetene de arta plastica
- premiul II ti III, premiul revistei
Ambasador pentru activitatea
artistica din anul 2006.
A fost prezentata in presa locala
,,Cuvantul liber�, ,,24 ore muretene�
ti ,,Zi de zi�, precum ti la TVR 1, PRO
TV, National TV, Antena 1 si Televiziunea
locala ti Radio Targu-Mures.
Are lucrari in colectii particulare
din Romania, Italia, Elvetia, Germania,
Canada, Norvegia, Cehia,Ungaria,
Franta, Serbia, Olanda.
Tehnici folosite: pictura de tevalet
in ulei, acril pe panza, carton ti
sticla.
O biografie, prezentaa pe site-ul
Asociatiei Artistilor Plastici Mures,
care recomanda o artista in toata
puterea cuvantului.
Expozitie e deschisa pana la 15 mai.
NICOLAE BACIUT

Lansare de carte

Ioana Heidel, "Dincolo de orizont�

Libraria �Horia
Teculescu� din
Sighisoara a gazduit
marti, 22 aprilie, de la
ora 17,00, lansarea
romanului �Dincolo
de orizont�, al prozatoarei
Ioana Heidel,
aparut la Editura Nico.
Prezinta Nicolae
Baciut, editorul cartii.
Dupa o experienta
profesionala de
mare diversitate (a
studiat la Universitatea de Stiinte Agronomice si
Medicina Veterinara din Bucuresti, a profesat in tara,
apoi s-a stabilit din 1988 in W�rzburg, Germania, unde
traieste si in present, dupa ce a studiat aici si
Informatica si Medicina), Ioana Heidel a acumulat o
extraordinara experienta de viata, pe traseul Goicea
(locul nasterii, in Oltenia), Saschiz, Sighi?oara ?i
W�rzburg, gasind de cuviinta ca viata ei, care a fost
un roman, chiar poate sa devina roman.
Desi nu vine dinspre lumea literara, prin aceasta carte
se aseaza confortabil intre autorii care spun ceva
memorabil in cartile lor.
Cartea are ritm, are umor, ironie, amaraciune,
speranta, credinta, dand biograficului relevanta literara
si semnificatie morala. E cartea unui destin in cautarea
destinului unei carti.
Romanul Ioanei
Heidel se citeste cu
bucuria regasirii in
lumi reale sau imaginare,
ca o restituire
a unui timp care a fost
sau ar fi putut sa fie.
Lansarea cartii la
Sighisoara este un
gest de reverenta fata
de locul in care autoarea
a descoperit
sensurile profunde
ale unei lumi in cautarea
propriei identitati.
NICOLAE BACIUT

Stimate domnule Baciut

Am ramas placut surprinsa ca "niste copii� s-au lasat treziti la poezie. Urmand firul poeziei dv-oastra, au facut
cercetarile necesare pentru a va descoperi sufletul cu care ati insailat iubirea si romanitatea, bucuria pentru
toatre cele ale noastre, visul si credinta fara de care n-ati fi putut asterne vreodata un rand de poezie.
Mi-a placut foarte mult ceea ce au asternut cu bucurie in fata celor ce vor citi, dar si pregatirea lor pentru a duce
trena poeziei, inspirati de patalamaua lirica pe care o remarca in poezia dv-oastra si cu care sunteti deja infasurat.
"De la o vreme, dupa ce a calatorit prin lume, iscodindu-i semnele si luand cu sine pietricele de sentimente,
suveniruri sonore, imbracate in poleiala transparenta si tainica de metafore, artistul Nicolae Baciut simte, in
volumulPoeme verzi pe pereti (2013), intr-un mod special fiorul existentei, parca mai apropiat de starea stejarului
viguros, plin de scorburi tainice, decat de mesteacanul fragil, indoit de vant.�(Boala Virginia). Mi-a placut cel
mai mult acest paragraf. Copiii nu mint.
Si parca te cutremura fiorul multumirii ca nu degeaba mergeti pe calea poeziei pe care o adulmeca posteritatea,
ca vin sa proslaveasca inflorirea poeziei si sa promita ca inradacinarea ei in suflete va aduce inflorirea. Ce sa
te bucure mai mult? Ce sa mai doresti, decat sa vezi ca nu ti se pierde urma si ca te inconjoara imensa bucurie
launtrica ce te face sa intineresti si sa o iei de la capat.
Cu sincera bucurie Gabriella

Excelsior
CRISTINA
ANDRADA SUCIU

Ceea ce apreciez mult la Cristina este
entuziasmul juvenil, dar si dorinta ei de
autocunoastere prin creatie.
Fire ambitioasa, sociabila, cu spirit practic,
isi alege, deloc intamplator, pentru volum,
cifra mult discutata 13 (varsta ei!). Aceasta
cifra este cea mai de temut din intreaga
numerologie si cu toate acestea, pe Cristina
nu o sperie. Ea inseamna pentru autoare asteptare, cautari, incertitudini,
promisiuni si sperante. Mitul cifrei 13 e legat si de ghinion, dar si de
noroc. Increzatoare in propriile ei forte, fascinata de nimbul adevaratei
poezii, face o incercare, face primii pasi in lumea visului in care intra
constienta ca vrea mai mult, ca poate mai mult. Atrage atentia celor din jurul
ei prin dorinta puternica de afectiune. Sper ca nu se va opri aici, fiindca
inceputul ei este promitator.
Fie ca acest talisman literar, debutul ei, sa fie de bun augur!
Prof. CODRUTA BACIUT

LIMBA ROMANA
ESTE PATRIA MEA

La Scoala Gimnaziala "Mihai Viteazul�din Tg-Mures s-a petrecut din
nou o intalnire sub semnul Cuvantului si al Limbii Romane. O intalnire cu
elevi dornici de cunoastere, cu profesori daruiti meseriei, gata sa-si destrame
in vant fiinta de dragul discipolilor, cu scriitori pregatiti sa sporeasca a lumii
taina cu lumina lor, imbogatind-o cu largi fiori de sfant mister.
A fost mai intai data
de 5 aprilie si emotia
concursului. S-au propus
spre analiza texte
din poezia si proza eminesciana.
S-au formulat
intrebari vizand cunoa
sterea tuturor compartimentelor
limbii: fonetica,
lexic, morfologie,
sintaxa. A fost din nou
loc pentru exercitiile de
ecologie a limbii. Au
fost emotii, intrebari,
framantari, interes si
implicare din partea
tuturor celor care s-au intalnit pe drumul atat de dificil si atat de frumos
al invatarii limbii romane. Elevii sunt chemati sa inteleaga faptul ca
dupa ce ne-a inzestrat cu nemargini de gandire ("A pus in tine Domnul
nemargini de gandire� � Mihai Eminescu), Dumnezeu ne-a salvat
daruindu-ne nemargini de cuvant intru rostirea si rostuirea gandurilor.
S-au formulat � ca de fiecare data - mai ales intrebari vizand
cunoasterea aspectelor generale, caracteristice pentru limba, dar au
fost si intrebari care au adus in fata elevilor abaterile de la regula, acele
sminteli ale limbii de care vorbea Constantin Noica si care nu pot fi
ignorate deoarece chiar prezenta lor in limba ii da acesteia distinctie.
De altfel de la Mihai Eminescu stim ca "Limba Romana la sine acasa e o
imparatie bogata� A o dezbraca de averile pe care ea le-a adunat in
mai bine de 1000 de ani, inseamna a o face din imparateasa cersetoare.�
A fost mai apoi festivitatea de premiere din ultima zi a ?colii Altfel care
a adus cu sine bucuria intalnirii � devenita traditie - cu scriitorii Nicolae
Baciut, proaspat laureat al Marelui Premiu pentru Poezie "Nichita
Stanescu� si Valentin Marica � cel care pentru a doua oara ne-a facut
onoare inchinand concursului o poezie: la editia a X-a am fost rasplatiti
cu poemul Jocul de-a substantivul ( Se dedica elevilor participanti la
Concursul Limba romana este patria mea initiat la ?coala Gimnaziala
"Mihai Viteazul � de doamna prof. Rozalia Truta ), iar in acest an, editia
a XI-a cu poemul Ochiul lui. S-a adus lauda Cuvantului care poarta in el
sfintenie pentru ca vine de la Dumnezeu ("La inceput a fost Cuvantul�)
si care inchide in el eternitatea, fiind cea mai rezistenta parte a fiintei
noastre. Li s-a vorbit elevilor despre comunicare si cuminecare, despre
faptul ca in actul cuminecarii cuvantul se imbogateste cu emotie, cu
viata, cu iubire. Au aflat ca Eminescu este - dincolo de orice - intaiul
poet care a imbracat cuvantul romanesc cu emotie si iubire si de aceea el
este primul care a vorbit cu Dumnezeu romaneste si Dumnezeu l-a inteles.
La final s-au impartit premii si sfaturi. Elevii au fost sfatuiti sa incerce
sa impartaseasca -prin vorbe - nu doar informatie, ci si emotie; sa ajute
cuvantul sa infloreasca; sa citeasca mult si cu bucurie: viata li se va
parea mai frumoasa, iar gramatica, mai usoara. Li s-a propus sa scrie cat
pot de frecvent cu diacritice: fara ele, limba noastra este stalcita si
lipsita de nuante. Au fost rugati sa-l caute pe Eminescu, atat in cartile
sale, cat si la el acasa, in Ipotestiul natal.
S-au adus multumiri celor 293 de elevi prezenti la concurs, profesorilor
lor, doamnelor profesoare Oana Codarcea si Florina Lirca-Moldovan
care cu daruire, cu responsabilitate si cu speranta in viitorul limbii romane
au trudit la infaptuirea celei de-a XI-a editii.
Prof. ROZALIA TRUTA

Lasă un comentariu