Sarbatoarea Sfintelor Pasti (a Invierii Domnului Iisus) este, alaturi
de sarbatoarea Nasterii Domnului Iisus, una dintre cele mai mari
sarbatori ale crestinilor, prilej de reunire a familiilor si de amintire a
traditiilor. La romani, mireasma cozonacilor, a drobului si fripturii de
miel, impletita strans de bucuria incondeierii oualor, este sarbatorita
in mod diferit in fiecare zona a tarii cu traditiile locale, respectate
cu sfintenie, intr-un ritual transmis din generatie in generatie.
In Tara Motilor, in noaptea de Pasti se ia toaca de la biserica, se
duce in cimitir si este pazita de feciori. Iar daca acestia nu au
pazit-o bine, si au lasat sa le fie furata, sunt pedepsiti ca, a doua zi,
sa dea un ospat, adica sa plateasca toata mancarea si bautura din
care se vor infrupta atat "hotii�, cat si "pagubasii�.
Daca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit, atunci ei
vor fi cei care vor plati ospatul.
In Tara Barsei, in jurul Brasovului, se face o petrecere care
aduna intreaga comunitate � obiceiul Junii Brasovului. Grupurile
de tineri, organizate asemeni cetelor de calusari sau de colindatori,
cu vataf si casier, strang oua vopsite de la tinerele fete, dupa care
se merge catre Pietrele lui Solomon, la picnic, unde vor avea loc
tot felul de intrecerii. Cea mai cunoscuta si indragita dintre ele
este aruncarea buzduganului.
In Bucovina, fetele nemaritate se duc in noaptea de Inviere in
clopotnita si spala limba clopotului cu apa neinceputa. Cu aceasta
apa apoi se spala pe fata, in zorii zilei de Pasti, ca sa fie frumoase
tot anul si, asa cum alearga oamenii la Inviere cand se trag
clopotele la biserica, asa sa alerge si feciorii la ele. Flacaii trebuie
sa se duca cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele
mai dragi, ele, pentru a-si arata consimtamantul la sentimentele
lor, le ofera oua incondeiate.
In Maramures, in prima zi de Pasti, inca de dimineata, copiii merg
la prieteni si la vecini sa anunte Invierea Domnului. Gazda daruieste
fiecaruia un ou rosu. La plecare, copiii multumesc pentru dar si
ureaza gospodarilor "Sarbatori fericite!�. La aceasta sarbatoare,
pragul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentru ca in acea
gospodarie sa nu fie niciun motiv de suparare tot restul anului.
In zona Campulung Moldovenesc, datina se deosebeste prin
complexitatea simbolurilor, a credintei in puterea miraculoasa a
rugaciunii de binecuvantare a bucatelor. In zorii zilei de duminica,
credinciosii ies in curtea bisericii, se asaza intr-un cerc, purtand
lumanari aprinse in mana in asteptarea
preotului care sa sfinteasca si sa
binecuvanteze bucatele din cosul pascal.
Dupa sfintirea acestui cos pascal,
ritualul de Paste se continua in familie.
In Oltenia, la slujba de Inviere, credincio
sii aduc in cosul pascal, pentru
binecuvantare, oua rosii, cozonac si
cocosi albi. Cocosii sunt crescuti
anume pentru implinirea acestei
traditii. Ei vestesc miezul noptii:
datina din strabuni spune ca,
atunci cand cocosii canta, Hristos
a Inviat! Cel mai norocos este
gospodarul al carui cocos canta
primul. Este un semn ca, in anul
respectiv, in casa lui va fi belsug.
Dupa slujba, cocosii sunt daruiti
oamenilor saraci.
In Banat, la micul dejun din prima
zi de Paste, se practica traditia
tamaierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeste o lingurita de pasti
(vin+paine � sfintite). In meniul acestei mese festive se include ciolanul
de porc fiert, oua albe si mancaruri traditionale, dupa acestea se
continua masa cu friptura de miel.
In Moldova, in dimineata urmatoare dupa noaptea Invierii se pune un
ou rosu si unul alb intr-un bol cu apa ce trebuie sa contina monezi. Copiii
trebuie sa isi clateasca fata cu apa si sa isi atinga obrajii cu ouale
pentru a avea un an plin de bogatii.
Pornind de la traditii, au aparut si tot felul de zicale legate de
Sarbatorile de Pasti, printre cele mai cunoscute fiind:
- din primul ou spart in ziua de Pasti trebuie sa manance toti membrii
familiei, pentru a fi mereu impreuna;
- daca ai ciocnit un ou cu doua galbenusuri, te poti pregati de nunta,
urmand sa ai cununia in curand;
- daca te speli in apa in care ai pus flori, bani si un ou rosu, vei fi
sanatos, bogat si rumen tot restul anului;
- daca tu esti cel ce sparge primul ou, vei fi voinic tot anul.
Ca si romanii, celelalte popoare care sarbatoresc Invierea isi pastreaza
cu sfintenie traditiile, nu foarte departate de ale noastre. Ca de exemplu,
in unele tari, ouale sunt ascunse si trebuie cautate, in timp ce in altele
sunt expuse la vedere si atarnate intre crengile copacilor. In alte tari, se
prepara din oua o omleta uriasa care sa hraneasca cat mai multi locuitori.
In ceea ce priveste carnea de miel, unii crestini nu impartasesc parerea
ca mieii sunt norocosi, fiind singurele animale sub forma carora nu se
poate intrupa diavolul, iar altii nu agreeaza iepurasii, organizandu-se chiar
cu ocazia acestei sarbatori o intrecere de vanare a urecheatilor.
Indiferent insa de locul in care ne-am nascut, am crescut sau traim in
prezent, a respecta traditiile aduce in suflet bucurie, lumina si sentimente
unice ca poti trai o astfel de sarbatoare mare aproape de cele sfinte.
Asa ca nu-mi ramane decat sa va doresc tuturor, cu mic cu mare,
ca Sfintele Sarbatori sa va inunde sufletul de pace si credinta, sa
va umple casa de lumina si sa va aduca mai aproape de traditii si de
cei dragi.
