BIBLIOTECA, TRECUT SI VIITOR, IN PREZENT!

Cand rostesti-scrii un cuvant, mintea
"incarca� acest cuvant cu "ilustrari�
mentale. De exemplu, cuvantul biblioteca,
eu il "scriu� mental cu un sinonim: memorie.
Reprezentarea acestei memorii capata
materialitatea generica a unui perete
"tapetat� cu rafturi pline cu carti, intr-un
spatiu nobil-innobilat, in care memoria
istoriei culturii, stiintei, intelepciunii,
civilizatiei umane, sunt vii!
Pentru mine, o biblioteca, de la cea de
interes scolar la cea de calibru universal,
cum a fost cea din Alexandria, este un fel
de "vehicul� cu care te poti "teleporta�
deopotriva in trecut, prezent si viitor,
zabovind (placuta zabava, cum scris-a
cronicarul!) cu ochii, mintea si sufletul pe
paginile cartilor, documentelor, in care e
scrisa, intr-un fel, toata istoria lumii, de ieri,
de azi, de maine!
�Au trecut doua milenii si trei secole de
la inceputurile istoriei Bibliotecii din
Alexandria, cel mai mare asezamant
cultural al lumii antice! Dupa moartea lui
Alexandru cel Mare(323 i.d Hr), uriasul
imperiu creat de el intra sub comanda
generalilor sai. Lui Ptolemeu Soter ii revine
Egiptul. Isi stabileste capitala la Alexandria,
care va cunoaste o puternica dezvoltare
economica si mai ales, culturala. Uriasul
far alexandrinian Pharos, una din minunile
lumii antice va fi intrecut in� stralucire de
colosul culturii antice, biblioteca regala!
"Izvoarele� istorice despre inceputurile
ei, nici azi nu s-au�limpezit. Se presupune
ca in anul 295 i.d.Hr, Demetrios, un intelept
alungat din cetatea Atenei, il convinge pe
Ptolemeu I Soter de necesitatea construirii
in Alexandria a unei biblioteci care sa
cuprinda copii ale tuturor cartilor lumii. Era
ca un fel de razbunare a lui Demetrios pe
Atena, cel mai mare "templu� al intelepciunii
si al culturii lumii din acele vremuri.
Asa s-a nascut constructia Templul
Muzelor, sau Musaeum (de-aici vine
cuvantul muzeu). Templul era un adevarat
centru spiritual, cultural, stiintific, unde, pe
langa biblioteca propriu-zisa si pe langa
altarele celor noua muze, se gaseau numeroase
spatii de lectura, dar si spatii de studiu,
laboratoare de cercetare, observatoare
astronomice, gradina botanica, gradina
zoologica.
Ptolemeu al II-lea, fiul si urmasul lui
Ptolemeu I, va aduce noi straluciri lacasului.
A adaugat noi corpuri de cladiri, in care erau
adapostite peste 500.000 de papirusuri. Peste
o suta de invatati tineau prelegeri, faceau
cercetare, traducere, copiere de manuscrise,
in principal ale autorilor greci (se crede ca
intreaga opera a lui Aristotel s-ar fi gasit aici)
dar si documente provenind din Egipt, Persia,
Siria, precum si texte budiste si scripturi
ebraice.
Tot acest urias si valoros "campus� a fost
inghitit de flacarile unui catastrofal incendiu.
Nici azi nu se stie cu certitudine cui ii
apartine autoratul acestui incendiu. Au ramas
"suspecti� pana in zilele noastre, Iulius
Caesar, in anul 48 i.d.Hr, imparatul Theodosius
in anul 391 d.Hr, si califul Omar in anul 640 d.Hr.
Poate ca fiecare in parte au "contribuit� la
disparitia bibliotecii, din moment ce, chiar
Seneca scria ca in urma incendiului din
vremea lui Caesar "au ars in jur de 40.000 de
papirusuri. Atunci, ce s-a intamplat cu restul?�
Ceea ce intr-un fel il acuza pe Caesar si il
disculpa pe Theodosius este faptul ca nu s-a
descoperit nicio dovada, nicio atestare a
existentei bibliotecii in vremea sa. De
asemenea, nicio sursa antica nu mentioneaza
ca s-ar fi intamplat un asemenea incendiu in
vremea cat a domnit. Pe de alta parte, cand
arabii cuceresc Alexandria, in anul 640 d.Hr,
au in "obiectiv� distrugerea bibliotecii
(asadar, exista, dar poate nu la dimensiunile
si importanta din vremea lui Ptolemeu al IIlea).
Se spune ca Omar, desi era constient de
valoarea papirusurilor in care se ascundea
intreaga intelepciune a lumii, ordona sa se
dea foc intregului "fond de carte�, care, oricat
ar fi fost de important, nu putea aduce nimic
nou fata de intelepciunile Coranului. Vreme
de o jumatate de an, cele 4000 de bai publice
ale Alexandriei au fost incalzite la focul aprins
si intretinut cu manuscrisele bibliotecii.
Sic transit Gloria mundi! In aproape un
mileniu (295 i.d Hr � 640 d.Hr), din biblioteca
universala a Alexandriei s-a ales scrumul!
Si, iata, in dimineata mileniului III, Biblioteca
din Alexandria renaste din propria-i cenusa!
Ma rog, nu chiar din cenusa papirusurilor
antice, dar, in 2002 a fost inaugurata aici
Biblioteca Alexandrina, un urias si modern
centru cultural ridicat in memoria bibliotecii
antice mistuite de foc.
Omenirea are din cand in cand "pusee� de
furie (auto)distrugatoare! Focul binefacator,
dar si cel distrugator (nicidecum purificator!)
au insotit istoria civilizatiei lumii.
Aproape ca nu e secunda in care sa nu se
aprinda focuri pe lume! Focurile armelor
clasice, focoasele armelor nucleare, se
aprind spre a� stinge focare de cultura, de
istorie, de civilizatie! Spre a stinge vieti, spre
a distruge civilizatii materiale, spirituale, la
care parintii, bunicii, strabunicii, stra-stra-stra
bunicii "incendiatorilor� au trudit material si
spiritual, sute de ani!
Aceste "pusee� de (auto)distrugatori nu ne
ocolesc nici pe noi�
In seara zilei de 22 decembrie 1989 s-au tras
primele focuri de arma din Palatul Regal (in
care functiona atunci si Muzeul de Arta al
Romaniei) spre cupolele Bibliotecii Centrale
Universitare din Bucuresti. La un moment dat,
cladirea ardea ca o torta!
La incheierea "ostilitatilor�, cladirea era o
ruina. Au disparut, mistuite de foc sau furate,
mari valori din fondul de carte adapostit de
Biblioteca.
Vreme de 11 ani, pana in noiembrie 2001,
ruina a facut parte din ambientul architectural
al centrului Bucurestilor, avand in dreapta la
doi pasi, Atheneul si statuia lui Eminescu, in
stanga, sediul de-atunci al Senatului Romaniei,
iar in fata, fostul Palat Regal!
Asemanarea cu cazul bibliotecii din
Alexandria este ca nici la noi nu se stie cu
exactitate cine a dat (ordin de) foc la
Biblioteca Centrala Universitara din
Bucuresti. Diferenta insa, e� mare!
Februarie 2014. Ministerul Culturii, cu
sediul in monumentala cladire destinata
sa-i fie casa Bibliotecii Nationale a
Romaniei, pune lacatul pe spatii destinate
cartilor si cititorilor, accesul spre acestea
fiind liber doar dinspre minster. Se pare ca
vor fi inchiriate. Macar de-ar fi inchiriate
spre folosinta culturala! Indoi-m-as!
Recentele incercari de comasare a
Muzeului Taranului Roman, cu Muzeul
Satului, mutarea Bibliotecii Pedagogice
Nationale in sediul Bibliotecii Centrale
Universitare par intamplari, dar, parca nu
sunt deloc� intamplatoare!
Bibliotecile au spatii excedentare?
Pai, sa le comasam, sa facem economie!
Halal economie, la cheltuielile cu spatii
representative pentru identitatea culturala
a unei natiuni!
E drept, in era bibliotecilor, librariilor
electronice, bibliotecile, librariile clasice
incep sa piarda teren (la propriu!), e drept
ca si clientela incepe sa se "rarefieze� prin
analfabetizarea din invatamantul romanesc,
aplecarea, caderea (libera! a) societatii
civile si mai cu seama politice spre incultura,
spre vulgar, spre dezinteres fata de
cresterea fiintei culturale, spirituale, "dar,
respectul sa ramana respect, pentru
institutia biblioteca, macar pentru una din
menirile ei de capatai: pastratoarea identitatii
culturale a unei natiuni, ca o speranta
pentru viitorime, in renastere nationala, mai
ales cand prezentul nu prea pare interesat
de "fondul de carte�, de fondul national de
frumos, de cultura, de intelepciune! Pentru
ca, nu-i asa, prezentul a fost un viitor care va
deveni trecut, RESPECT PENTRU BIBLIOTECI,
locuri (niciodata excedentare!) unde
trecutul e in dialog cu viitorul, moderator
fiind prezentul!

Lasă un comentariu