In cadrul Bibliotecii municipale
"Zaharia Boiu� Sighisoara s-a
desfasurat un moment sarbatoresc
dedicat omului de cultura Timotei
Cipariu, personalitate enciclopedica
a secolului al XIX-lea,
apreciat de profesorul Stefan
Manciulea ca fiind "mintea cea
mai luminata si complexa pe care
Blajul a daruit-o neamului intreg
romanesc�. S-a nascut la 21 februarie
1805, Panade, plasa Hususau,
comitatul Tarnava-Mica � d. 3
septembrie 1887, Blaj A fost un om
al Blajului, ca elev, profesor, director
de scoala, slujitor al Bisericii
Greco-Catolice, director al tipografiei
Diecezane, om de cultura
si stiinta, bucurandu-se de simpatie
si pretuire din partea tuturor.
Datoram lui Timotei Cipariu prima
descriere a Blajului ca centru cultural
al romanilor si aprecieri
entuziaste despre Scolile de aici:
"Blajul e unul din acele pretioase
locuri istorice care, desi mici dupa
extensiunea lor, se par a fi destinate
de Providenta a juca un rol
insemnat in istoria culturii popoarelor�
Care scoala intre toate scolile
romanesti poate sa arate atatia
barbati mari iesiti din sanul lor�
Unde s-au putut candva, cu mijloace
asa putine, a se castiga efecturi
mai insemnate de cum ne arata
istoria acestui loc si acestor scoale?�
Personalitate reprezentativa a
culturii romanesti, cunoscator a
numeroase limbi (greaca, latina,
ebraica, araba, siriana, turca,
persana, spaniola, italiana, germana,
engleza, maghiara), Timotei
Cipariu a fost posesorul uneia din
cele mai bogate biblioteci particulare
din Transilvania, pretioasa
si prin raritatile ei. Aceste carti
i-au fost procurate in special de
prietenul sau din Bucuresti, librarul
Iosif Romanov, si de reprezentantii
companiei acestuia la Constantinopol
si la Cairo. In octombrie 1948,
regimul comunist a impus, conform
ordinului de la Moscova, asimilarea
Bisericii Greco-catolice
Romane in Biserica Ortodoxa,
confiscand Biblioteca Cipariu
(lasata mostenire Mitropoliei Blajului)
si trecand-o ilegal in inventarul
Bibliotecii Filialei Cluj a
Academiei Romane. Timotei
Cipariu a fost unul dintre pionierii
ziaristicii romanesti din Transilvania
prin periodicele infiintate si conduse
de el:
� Organul luminarei (1847,
devenit, in 1848 Organul Natiunale),
primul ziar romanesc cu
litere latine,
� Invatatorul poporului (1848),
� Archivu pentru filologie si
istorie, intre 1867 si 1870, in anul
1872 - a editat prima revista
romaneasca de filologie.
A colaborat la Foaia pentru
minte, inima si literatura din Brasov
cu studii, eseuri, versuri si traduceri.
Considerat pe drept "parintele
filologiei romane�, Timotei Cipariu,
in lucrarile sale lingvistice, a
urmarit sa dovedeasca originea
noastra romana si drepturile istorice
ale poporului roman. A tiparit
la Blaj Organul Luminarii, primul
ziar romanesc cu caractere latine
si a editat Archivul pentru filologie
si istorie, prima revista de filologie
din tinutul romanesc, programul
urmarit fiind studierea istoriei limbii
romane, a ortografiei, gramaticii si
lexicologiei, in scopul unificarii
limbii romane. Conceptiile sale
asupra limbii romane sunt expuse
in: Elemente de limba romana
dupa dialecte si monumente
vechi (intaia gramatica istorica a
limbii romane), Crestomatia sau
analecte literare (prima schita a
istoriei literaturii romane din cele
trei provincii), Principia de limba
si de scriptura (capodopera a
lingvisticii romanesti), Gramatica
limbei romane (2 vol., Analitica si
Sintetica) � premiata de Societatea
Academica Romana.
Pe taram politic, s-a numarat
printre militantii pentru drepturile
poporului roman din Transilvania,
fiind unul dintre cei zece Secretari
ai Adunarii Nationale de la Blaj din
1848. Cipariu a fost unul dintre
autorii Programului prezentat pe
Campia Libertatii la Adunarea
Nationala de la Blaj si a semnat
cronica acelor zile marete ca redactor
la Organul Natiunale.
Membru in Delegatia trimisa la
Curtea imperiala din Viena spre a
prezenta revendicarile romane
sti, membru in Comitetul National
Roman din Sibiu, iar in 18631864 membru in Dieta Transilvaniei
de la Sibiu.
Timotei Cipariu, cunoscut poliglot
si reputat orientalist, a fost cel
mai mare bibliofil roman din
Transilvania secolului al XIX-lea.
S-a remarcat drept unul din animatorii
de seama ai vietii culturale
din Transilvania: membru fondator
(1861) si primul vicepresedinte
(1861-1866), apoi presedinte (18771887) al Asociatiunii Transilvane
pentru Limba romana si Cultura
Poporului Roman (ASTRA), s-a
numarat printre fondatorii Societatii
pentru Fond de Teatru Roman,
membru fondator si vicepresedinte
al Societatii Academice Romane,
viitoarea Academie Romana,
membru al Societatii Germane de
Orientalistica etc. In semn de
cinstire, Academia Romana a
instituit premiul "Timotei Cipariu�
care se acorda anual pentru
lucrari valoroase de lingvistica. El
spunea atat de frumos:
"Dumnezeu e in inima mea!
Ca altfel ce rost ar mai avea
bataile ei?�
Pe 21 octombrie 1991, la Sibiu,
cu ocazia aniversarii a 130 de
ani de la intemeierea ASTREI, a
fost dezvelit bustul lui Timotei
Cipariu, opera a sculptorului
Gavril Abrihan.
