Prim-ministrul ungar Ferenc Gyurcsány (2004-2008) “Contopirea istorică și teritorială, dintre Ungaria și România, este posibilă în viitor” (Prim-ministrul F.Gyurcsány, Sibiu, 2007)
Nu o dată s-a întâmplat ca acest politician (socialist), de profesie economist, să folosească oficial un limbaj extravagant, “colorat”, care să îi pună în dificultate poziția publică, de prim-ministru, nominalizat de Partidul Socialist Maghiar! Implicat cu destul stoicism în introducerea de reforme, acestuia nu i-a fost însă prea ușor să reziste “valului” cu accente naționalist-extremiste, al unora ca Orbán și Tökes, fiind deseori acuzat, în contextul crizei internaționale, că nu este în stare să facă altceva decât o “politică antinațională”.
Șefului Executivului ungar i-au fost atribuite diverse acuzații după ce, înțelegând foarte bine că forțele revanșarde ale Budapestei ar dori să îi transforme pe maghiarii din Transilvania într-o masă de manevră a campaniei lor electorale, s-a împotrivit cu fermitate ca Ungaria să acorde dubla cetățenie pentru maghiarii din afara granițelor!
Din păcate, cum era însă de așteptat, prim-ministrul Gyurcsány nu s-a putut abține să nu se amestece în problemele interne ale României și, recurgând la unele afirmații cu caracter vădit iredentist, s-a prevalat categoric, de “poleiala europenismului”, ca să susțină tendințele autonomiste ale maghiarilor din Transilvania. S-a mers până într-acolo încât, lăsând la o parte atât de obișnuitele interese externe, s-a pronunțat, în 2008, împotriva deschiderii în Munții Apuseni a exploatării aurifere de la Roșia Montana! Era prilejul “optim” ca Ungaria să își arate încă o dată “îngrijorarea”, ca o jignire de nepermis la adresa suveranității Statului Român, față de impactul negativ asupra mediului înconjurător... al unei țări vecine!
