Prefectul judetului Mures, Corneliu Grosu, a anuntat
marti ca institutia sa a reusit sa castige in instantele
de judecata, in ultimul an si jumatate, procese pentru
revendicarea a 44.362 hectare de padure, din totalul
de aproape 87.000 de hectare revendicate de urmasii
unor familii nobiliare. "La venirea mea in Prefectura,
aveam peste 100.000 de hectare de padure revendicate
� mai ales de pe Valea Muresului, dar si de pe
Valea Gurghiului � din care aproape 87.000 de hectare
au fost solicitate, introduse actiuni in revendicare in
instanta de catre marile familii de grofi din judetul
Mures si nu numai. Momentul de astazi este plin de
satisfactie pentru ca am reusit sa castigam inca
aproape 7.300 hectare de padure, la o instanta din
Romania. Si daca facem o balanta (...), din cele peste
86.000 ha am castigat 44.362 de hectare intr-un an si
jumatate (...). Una dintre cele mai spectaculoase cauze
a fost in jurul unei suprafete de aproximativ 10.000
hectare de padure, unde casele de avocatura �
inclusiv Casa de Avocatura Chiuariu (Tudor Chiuariu,
fostul ministru, n.r.) � s-au preocupat intr-o maniera
extrem de dura de a castiga si au si castigat definitiv
si irevocabil. Si totusi, impreuna cu organele silvice
(Directia Silvica Mures, n.r.), am reusit sa obtinem, intr-o
actiune in revizuire, anularea hotararii definitive si
irevocabile�, a declarat Corneliu Grosu. Prefectul de
Mures a sustinut ca instrumentarea acestor cauze a
insemnat "o munca teribila� a oamenilor din compartimentul
juridic, care au cautat documente
probatorii in Arhivele Statului din Cluj, Targu-Mures,
Bucuresti si in arhivele militare din Pitesti, prin care
s-a dovedit "lipsa de temeinicie, fie a calitatii de
mostenitor, fie a actiunii de revendicare in sine�. "Din
pacate, Prefectura a pierdut si aproape 19.500 ha, in
sensul ca documentele probatorii au convins
instantele ca revendicarile sunt legale. (...) Mai avem
inca pe rol actiuni pentru inca 22.800 de hectare de
padure in diferite instante, unde speram sa avem
aceeasi putere de convingere, ca nu trebuie sa ia
alta cale aceasta bogatie, decat acolo unde ii este
locul, adica statul roman�, a sustinut Corneliu Grosu.
Potrivit prefectului, actiunile de retrocedare pe
documentele depuse Comisiei Judetene pentru cele
100.000 de hectare de padure au inceput in urma cu
multi ani, iar procesele castigate acum de Institutia
Prefectului � Judetul Mures au fost pierdute de
aceasta institutie in prima instanta. "Procesele pe
care noi le-am castigat au fost pierdute in prima
instanta de catre Prefectura. Adica suprafata de
aproape 100.000 de hectare a fost retrocedata (in
prima instanta, n.r.) fie ca s-a judecat la Reghin, fie ca
s-a judecat la Targu-Mures sau in alta parte. Intr-un
an si cateva luni nu am facut altceva decat sa
dovedim lipsa de temeinicie a hotararilor primelor
instante�, a sustinut Grosu. Prefectul a spus ca, "prin
documentele descoperite de angajatii Prefecturii
Mures in diverse arhive, s-a reusit sa se dovedeasca
faptul ca unii se pretindeau mostenitori, cand in
realitate nu aveau calitatea respectiva. Pe de o parte,
cei care s-au pretins mostenitori ai familiilor de grofi,
am demonstrat ca nu au calitatea pe care legea o
cere de a fi mostenitori si, in consecinta, de a se
substitui celor care in drept ar putea revendica
vreodata. Apoi am dovedit faptul ca au fost folosite
documente de tipul arborelui genealogic fie incomplete,
fie denaturate si totusi acceptate de instante.
Vorbim de revendicari pe temeiul actelor de filiatie.
Au fost si cazuri in care am gasit fie absenteisti, fie
despagubiti�, a accentuat acesta. Corneliu Grosu a
subliniat ca "este spectaculoasa aceasta preocupare
a unei prefecturi de a apara patrimoniul silvic al
statului�. "Cel putin la noi, la Mures, denota o
exceptionala documentare si pregatire a Compartimentului
Juridic (...). Marcam in activitatea
Prefecturii Mures un nou episod, de data aceasta cu
multa satisfactie, din lupta si munca efectiva pe care
o ducem in instantele din Romania pentru aducerea
in proprietatea statului � acolo unde le este locul � a
padurilor judetului Mures, revendicate de marile
familii de proprietari de dinainte si de dupa cel de-Al
Doilea Razboi Mondial�, a conchis Corneliu Grosu.
AGERPRES
