In contextul evenimentelor, tot mai precipitate, de dupa decembrie
1989, nu putine au fost declaratiile, rezolutiile, hotararile, memorandumurile,
comunicatele, alte documente din sirul demersurilor
repetate ale reprezentantilor romanilor din judetele Harghita, Covasna
si Mures, adresate mai-marilor zilei, adormitilor guvernanti romani,
adevarate mesaje-semnale de alarma prin care autoritatilor Statului
Roman li se aduceau la cunostinta incalcarea unor prevederi legale,
lipsa de respect fata de articolul 1 din Legea fundamentala, Constitutia
tarii, fata de limba romana, oficiala in stat (conform articolului 13),
dispretul manifestat fata de simbolurile nationale (imn si steag),
abuzurile impotriva romanilor minoritari din zona.
Surzi si orbi s-au dovedit, de fiecare data, autoritatile Statului Roman
la apelurile alarmante ale primarilor, viceprimarilor, consilierilor locali si
judeteni, ale unor parlamentari, clerici, conducatori ai unor organizatii
civice, intruniti la 18 noiembrie 2006, la Izvoru Muresului, cuprinse in
Declaratia adoptata la Adunarea Reprezentantilor Romanilor din
judetele Harghita, Covasna si Mures. Nu putine au fost semnalele de
alarma demne de a fi luate in seama. Timp de 17 ani, politicienii maghiari
au cerut scoaterea de sub autoritatea Statului Roman a asa-zisului
Tinut Secuiesc si punerea lui sub stapanire ungureasca, sub nasul
adormitilor guvernanti romani. Numai ca glasul romanilor
de aici n-a ajuns si la urechile fudule ale celor aflati mereu
intr-un dialog al surzilor. Refuzul acceptarii autoritatii administrative
romanesti, al disponibilitatii spre dialog si
convietuire pasnica in zona dinspre partea maghiara, pe ei,
guvernantii romani, nu-i intereseaza. Deloc!
O situatie grava, alarmanta sub toate aspectele, este
consecinta cedarilor, a compromisurilor in serie, facute de
clasa politica romaneasca. Lasati la discretia totala a UDMR,
a minoritatii agresive devenite majoritare in zona, romanii
abandonati, incetul cu incetul, sub presiunea strategica a
"pasilor mici�, au devenit, pentru guvernanti, "pierderi
colaterale� in inima de Romanie, in teritoriul romanesc!
Discriminati nu sunt acolo maghiarii, cei care tipa, ca din
gura de sarpe, ca nu au drepturi, tocmai ei, beneficiari, de
fapt, ai unor supradrepturi, ci romanii aflati sub dominatie
ungureasca in zona. Ei, romanii, nu altii, au nevoie de sprijin,
in fata actiunilor, tot mai agresive, separatiste si
segregationiste ale liderilor maghiari vizand obtinerea
autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Modificarea, in regim
de urgenta, a Legii Administratiei Politice Locale devenea o
necesitate, o prioritate. Cei prezenti acolo, la Izvoru
Muresului, solicitau atunci sanctionarea prin lege, a
practicilor discriminatorii de conditionare a ocuparii
functiilor publice de cunoastere a limbii maghiare, cereau
respectarea statutului limbii romane ca limba oficiala,
mentinerea ca fiind de importanta nationala a unor institutii
romanesti, precum Muzeul Carpatilor Rasariteni, a centrelor
culturale din Toplita si Arcus, a Directiilor Judetene ale
Arhivelor Nationale in subordinea directa a Ministerului
Culturii. Se impunea ca necesara finantarea de la bugetul
de stat a publicatiilor cotidiene in limba romana din judetele
Harghita si Covasna, sprijinirea invatamantului in limba
romana in localitatile cu un numar redus de elevi romani, o
strategie nationala pentru protejarea romanilor in propria
lor tara! Cat s-a realizat, oare, prin interesul si aportul maimarilor
zilei, din cele cuprinse in declaratia adoptata atunci
in prezenta si cu binecuvantarea IPS Laurentiu Streza,
mitropolitul Ardealului, IPS Andrei Andreicut, azi mitropolitul
Clujului, Maramuresului si Salajului, pe atunci arhiepiscop
de Alba Iulia, a IPS Ioan Selejan, episcopul Covasnei si
Harghitei. Mai nimic! Acesta-i adevarul.
A urmat Memorandumul adresat autoritatilor Statului
Roman, Parlamentului, Presedintiei, Guvernului Romaniei,
intregii societati romanesti, de catre participantii la
Adunarea Populara organizata de Forumul Civic al Romanilor
din judetele Covasna, Harghita si Mures, intruniti la 20 martie
2010, la Toplita. In prezenta unor reprezentanti ai autoritatii
Statului Roman si ai clasei politice, printre ei aflandu-se
atunci si actualul premier Victor Ponta, care decid prezentul
si viitorul romanesc, se aduceau, din nou, la cunostinta
publica problemele cu care se confrunta romanii din zona
la peste 90 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918,
romani care duc, cu greu, "povara luptei pentru pastrarea
identitatii si fiintei nationale.� Cei peste 400.000 de romani
ai Forumului, urmasii celor care "secole de-a randul au
infruntat cele mai aspre mijloace de a fi desfiintati si
maghiarizati� � cum spunea candva Elie Miron Cristea, fiu
al Toplitei, primul Patriarh al Romaniei � devenisera victime
ale unui "fenomen antieuropean de enclavizare nemaiintalnit
in Europa�, din partea unei comunitati maghiare
"blocata in propriile frontiere mentale, obsesiv segregationiste�,
tocmai in mijlocul Romaniei, "pamant natal al
poporului roman, cu cea mai mare densitate de cetati dacice
si castre romane, dupa Tara Hategului.� "An de an, cu pasi
marunti, dar hotarati � se spunea in acel memorandum de la
Toplita -, fara oprelisti s-a ajuns la crearea, de facto, a unui
stat in stat, autonom, cu imn, cu drapel, cu stema. Numai
orbii nu vad si rauvoitorii nu inteleg directia in care se merge.
Opinia publica romaneasca trebuie sa inteleaga faptul ca
probleme precum separatismul, izolarea, a doua limba
oficiala - maghiara, discriminarea romanilor pe meleagurile
natale nu sunt doar probleme ale romanilor din Arcul
Intracarpatic, deoarece ele vizeaza intreaga tara.�
Sloganurile, practicile iredentiste, anacronice si medievale,
nesocotirea spiritului conciliant al romanilor, marginalizarea
lor, lipsa egalitatii de sanse la obtinerea unui loc de munca,
intoleranta, exclusivismul, mult trambitata autonomie
secuiasca, toate amintesc, "in mentalul colectiv al
comunitatilor romanesti din Arcul Intracarpatic�, de "crimele
si nelegiuirile comise impotriva romanilor sub stapanire
maghiara, doar pentru vina ca erau romani, deportarile si
inrolarile in detasamentele de munca fortata, daramarea
samavolnica a lacasurilor de cult ortodoxe si greco-catolice,
distrugerea a tot ce au fost monumente si simboluri romanesti,
in anii ce au urmat Diktatului de la Viena, precum si cazurile
de intoleranta si discriminare de care romanii au avut parte in
timpul Regiunii Autonome Maghiare.� Asuprire, umilinte,
asimilare pentru romani in propria lor tara, Romania!
Argumente suficiente venind din anii durerii, pentru care
niciodata romanii nu vor fi de acord cu o autonomie, pe criterii
etnice, asa-zisului Tinut Secuiesc! Liderii si comunitatea
maghiara ignora si sfideaza, cu aroganta specifica, unitatea
statala intr-o istorie de ei confectionata in care "romanii nici
nu ar fi fost si nici nu ar mai avea ce sa caute pe acolo.� E
greu, chiar imposibil, "ca romanii sa poata contracara, prin
forte proprii, daca nu sunt ajutati, efectele negative ale
descentralizarii, ale actiunilor iredentiste, revizioniste si
separatiste, care atenteaza fatis la unitatea si suveranitatea
statului si a natiunii romane, la existenta romaneasca pe
aceste meleaguri.�
Cei prezenti atunci la Toplita Romana erau ingrijorati de
adoptarea tacita, o rusine a parlamentarilor si a guvernantilor,
de catre Senatul Romaniei, a legii promovate de UDMR privind
regionalizarea Romaniei, "in forma refacerii structurii staliniste
de trista amintire, a Regiunii Autonome Maghiare si a regiunii
de nord-est a Transilvaniei, rupta din trupul tarii prin Diktatul
de la Viena.� Configurarea criteriului etnic, dupa planul UDMR,
s-a dovedit, de fiecare data, "generator de disfunctionalitati
si discriminari.� Neadoptarea si nepromulgarea Legii Statului
Minoritatilor Nationale, initiata de UDMR, pe atunci la
guvernare, si insusita de Guvernul Boc, se impunea, deoarece
devine "act normativ prin care se urmareste legiferarea bazei
autonomiei teritoriale, pe criterii culturale.� Se mai impunea
adoptarea unor norme legale, imperative, lipsite de echivoc,
care sa garanteze, sub sanctiune, inlaturarea abuzurilor
autoritatilor locale maghiare, comise in aplicarea legii pe
principiul "ceea ce nu este interzis de lege inseamna ca este
permis!�, principiu dupa care "limba romana este pusa in plan
secund, sau chiar exclusa.� Conditionarea ocuparii unor
posturi in administratia publica, de cunoastere a limbii
maghiare, interzicerea unor organizatii separatiste, de factura
neonazista, care militeaza pentru scoaterea unei parti a
teritoriului national de sub autoritatea Statului Roman si
"actioneaza fatis si nestingherit pentru enclavizarea zonei
Covasna, Harghita si, partial, Mures, luarea unor masuri
impotriva activitatii clandestine si ilegale a organizatiilor
paramilitare de tip fascisto-horthyst de pe teritoriul Romaniei
se impun cu stringenta urgenta si necesitate.
Multe dintre aceste urgente-mesaj, adevarate semnale de
alarma, au fost reiterate si in Hotararea adoptata de
participantii la Adunarea Generala a Forumului Civic al
romanilor din Covasna, Harghita si Mures, din 9 iunie 2011, de
la Toplita. Avandu-se in vedere radicalizarea actiunilor
antiromanesti si antistatale ale unor formatiuni politice si
civice maghiare, disolutia autoritatii Statului Roman, semnalele
de alarma, si de data aceasta, s-au referit la discriminarea,
marginalizarea, asimilarea romanilor de catre autoritatile
administratiei publice locale din zona, la constituirea unor
organizatii maghiare de extrema dreapta�, cu caracter rasist
si xenofob, la campaniile din mass-media de limba maghiara
de incitare la ura interetnica, la contracararea strategiilor
organizatiilor maghiare care urmaresc, cu sprijinul strategic
si logistic al Ungariei, "institutionalizarea separatismului
teritorial pe criterii etnice�. Se impuneau continuarea
actiunilor de monitorizare a discriminarii romanilor din zona, a
actelor antiromanesti, restabilirea legalitatii si sanctionarea
autoritatilor, demnitarilor si functionarilor vinovati de abuzuri
si incalcari ale legilor Statului Roman. De asemenea, referirile
si interventiile celor prezenti au cuprins aspecte privind
monitorizarea si analizarea impactului Legii Educatiei
Nationale asupra invatamantului in limba romana in judetele
Harghita, Covasna si Mures, "un control din partea Ministerului
Culturii si Patrimoniului National privind monumentele din cele
trei judete, actualizarea legislatiei privind competentele de
autorizare a ridicarii monumentelor, finantarea de la bugetul
de stat central a proiectelor culturale ale asociatiilor, ligilor si
fundatiilor membre ale Forumului Civic al Romanilor din
Covasna, Harghita si Mures�.
Comunicatele de presa ale participantilor la Simpozionul
national, organizat in cadrul "Zilelor Andrei Saguna�,
Rezolutia adoptata de participantii la Sesiunea Nationala
de Comunicari Stiintifice "Romanii din sud-estul Transilvaniei.
Istorie, cultura si civilizatie�, de la Sfantu Gheorghe si Izvoru
Muresului, s-au soldat, de fiecare data, cum recent preciza
si dr. Ioan Lacatusu, cu "un important set de propuneri aduse
la cunostinta Parlamentului, a Guvernului, a ministerelor,
privind disolutia autoritatii Statului Roman din zona, a
institutiilor subordonate intereselor iredentiste maghiare,
care urmaresc, crearea bazelor instaurarii unei autonomii
teritoriale, de facto, pe criterii etnice intr-o zona "maghiarizata
samavolnic in perioada ocupatiei maghiare, din
perioada septembrie 1940 - octombrie 1944, si a experimentului
stalinist al Regiunii Autonome Maghiare�, sustinerea
financiara si organizatorica, de catre autoritati si institutii
publice locale, maghiare, a unor tabere extremiste la care
participa membrii unor organizatii interzise in Ungaria. Au
fost semnalate, de asemenea, nesupunerea civica, ca "act
de mare virtute�, refuzul arborarii drapelului Romaniei pe
sediile unor institutii statale, arborarea steagului Ungariei si
al asa-zisului Tinut Secuiesc, refuzul reprezentantilor
maghiari, primari, de a purta esarfa tricolora, inlocuirea
inscriptiilor publice in limba romana cu cele in limba maghiara,
neglijarea monumentelor romanesti, ridicarea unor busturi
ale unor fascisti si criminali de razboi ( Wass Albert si Myr�
Jozsef). Discutiile cu privire la asigurarea dreptului la
identitate, la munca, la invatamant, la cultura pentru romanii
din zona, respingerea initiativei legislative a UDMR privind
oficializarea limbii maghiare in justitie, verificarea retrocedarilor
in natura a terenurilor agricole, forestiere si a unor
imobile (spitale, scoli, unitati militare) si sesizarea instantelor
de judecata pentru anularea titlurilor de proprietate eliberate
ilegal, au ocupat un loc aparte, avandu-se in vedere ca Statul
Roman, dupa Primul Razboi Mondial, i-a despagubit pe
proprietarii unguri, in urma "procesului optantilor� de la Paris.
Astfel, prin abuzive retrocedari, entitati care reprezinta
interesele altui stat, ale Ungariei, in inima Romaniei au
dobandit, masiv, in conditii ilegale, terenuri agricole, paduri,
constructii, amplasate strategic uneori, un grav atentat la
adresa securitatii nationale in ultimii 24 de ani! In cazul multor
imobile, acordate ilegal, din bugetul public "se platesc, in
prezent, mari chirii pentru scoli, spitale, institutii, celor care
le-au dobandit pe nedrept�. Astfel, "prin cetatenii sai sau
prin bisericile maghiare, Ungaria a ajuns sa domine, nelegal,
din punct de vedere al proprietatii, Transilvania. Daca
legislatia proprietatii ar fi fost aplicata corect, nu s-ar fi putut
cere, in Harghita si Covasna, autonomia teritoriala a unor
teritorii aflate in proprietatea Statului Roman, proprietati
platite si detinute de Statul Roman, legal, din 1922�.
S-a atras atentia ca regionalizarea, daca, pana la urma,
ea va avea loc, "trebuie sa cuprinda judetele din actuala
regiune de Centru: Alba, Sibiu, Mures, Harghita, Covasna si
Brasov. A fost reiterata "solicitarea romanilor de a avea un
reprezentant al profesorilor de nationalitate romana din
Harghita si Covasna, cu girul Forumului Civic al Romanilor din
Covasna, Harghita si Mures, in functia de consilier al
ministrului educatiei in problematica specifica zonei, nevoia
refacerii infrastructurii simbolice romanesti prin incurajarea
ridicarii unor monumente si simboluri, "inclusiv prin inaltarea,
la Arad, a unui monument dedicat celor 40.000 de romani
ucisi, la 1848-1849�, precum si "verificarea monumentelor si
a grupurilor statuare amplasate in Transilvania dupa 1990, in
conditiile in care autoritatile locale au inaltat busturi ale
unor persoane condamnate pentru crime de razboi,
incalcandu-se prevederile Ordonantei nr. 31/2002, persoane
care au facut parte din guverne fasciste maghiare sau cu
simbolistica iredentista, precum �Gardianul Carpatilor�, recent
ridicat in judetul Harghita. Inlaturarea, de urgenta, a
stemelor Ungariei Mari, amplasate, in ultimii trei ani, pe
frontispiciul unitatilor de invatamant din zona!�
Toate aceste semnale de alarma, vizand actiunile
exclusiviste, anacronice ale unei minoritati din ce in ce mai
agresive, au fost aduse, la timp, la cunostinta guvernantilor
romani. Ce au intreprins ei din 1990 incoace? Nimic! Sau mai
nimic. Toate guvernarile postdecembriste se comporta distant,
de o asemenea maniera, incat lasa impresia ca Harghita
si Covasna, partial si o zona din judetul Mures, parca nu ar fi
teritorii romanesti, intr-o disolutie, tot mai accentuata, a
autoritatii Statului Roman intr-o parte de pamant stramosesc
care tinde sa devina, din pacate, pe zi ce trece, un fel de
"Insula a Serpilor� in inima Romaniei!
