Am intrat, asadar, in cel de-al 24-lea an de democratie. O perioada
scurta pentru istorie, dar lunga pentru o viata de om. Rezultatele
perioadei? Multe asteptari, putine realizari. In ultimii 23-24 de ani am
asistat, cum este logic intr-o democratie, la o perpetua rocada a
guvernelor si doctrinelor, incat, acum, in 2014, e cam greu sa ne
exprimam vreo optiune. Sa alegi pe cine� din cine? Intrucat, aproape
toti din cei care s-au succedat la putere, nu au facut aproape nimic
pentru cei care i-au votat. Doar le-au promis, dupa care au uitat�
Vi-i mai amintiti? Desi ne-am mai referit le ei, sa rememoram. Perioada,
imediat de dupa �89 a fost marcata de aparitia pe scena politica a
primului asa-zis "Guvern democratic� � Guvernul Roman. Ce a retinut
posteritatea de la Petrica si de la acest guvern? Doar felul in care un
prim-ministru poate fi schimbat de presedintele tarii cu ajutorul
minerilor. Roman a fost omul care a comparat industria romaneasca
(de pe urma careia multi au facut averi uriase!) cu "un morman de fiare
vechi�, pentru ca, in 2010, sa scrie intr-un comentariu � uitandu-si
trecutul � ca "azi problema nu mai e criza, ci actuala guvernare?�.
Desi nici el, Roman, nu era, prin anii �90 mai breaz decat guvernarea
Boc 1, 2, 3 incriminata!
Dupa "sutul� primit de la mineri, a urmat, daca va mai amintiti, Theodor
Stolojan (marele pedelist de azi) a carui menire era, la vremea
respectiva, sa asigure tranzitia catre alegeri. Cu ce a ramas Stolojan
(cel cu maxilarele vesnic inclestate) in istorie? Poate, prin nationalizarea
valutei, iar in negocierile cu sindicatele, prin introducerea principiului
"puteti sa stati si-n cap, ca nu va dau nimic.� Si nu a dat, doar oamenii
lui� au cam luat!
Dupa alegerile pregatite de Stolojan, presedintele Iliescu a scos de
la naftalina un personaj, pentru majoritatea romanilor necunoscut,
Nicolae Vacaroiu. Culmea e ca, desi dupa instalarea in functia de primministru,
multi credeau ca nu va rezista nicio luna in fruntea guvernului,
a sezut patru ani batuti pe muchie, iar apoi, alti cativa ani buni, presedinte
al Senatului, a doua functie in stat! Vacaroiu a avut, totusi, ceva realizari.
A reusit sa mai domoleasca inflatia, dupa ce, cu migala, a brodat o
textura a economiei care impletea capitalismul salbatic, deja aflat la
putere, cu planificarea centralizata, in care Vacaroiu era expert.
Dar, cum e la noi, la romani, cand lucrurile incepusera sa mearga, cat
de cat bine, dintr-o greseala istorica, presedintele Romaniei (pe atunci
Constantinescu) l-a catapultat prim-ministru, pe cine credeti?, pe Victor
Ciorbea, fost primar general al Capitalei. Performante? Ioc! El a ramas
in memoria oamenilor de atunci prin sedintele interminabile de Guvern,
la capatul carora ii telefona lui Constantinescu, intrebandu-l: "No,
acum, ce sa facem?� Si n-a facut nimic, motul Ciorbea terminand pana
la urma, dandu-si demisia. A fost singurul lui merit�
Dupa Ciorbea, alt guvern, alta distractie. E vorba de "omuletul� care �
in problema minoritatii maghiare, una declara la Targu-Mures, alta la
Cluj sau la Bucuresti, si cu totul altceva la Budapesta. In functie de ce
ar urma "sa-i placa� auditoriului! Era, ati ghicit, Radu Vasile, imbracat
mereu in sacouri si de la care retinem, in afara mustatii proeminente (�
la Chaplin), ca a reusit sa-l intoarca pe Miron Cosma, din drumul spre
Bucuresti, la manastirea Cozia. Radu Vasile, zice-se, ca prim-ministru, a
fost invins de "structurile securiste�. Lui "tata Radu� � cum ii spuneau
unii (Dumnezeu sa-l ierte, ca, intre timp, a murit!) � i-a urmat Mugur
Isarescu (actualul Guvernator al BNR), care, in scurtul timp cat s-a
aflat in fruntea Guvernului, a semnat doar niste hartii in legatura cu
noile alegeri, tinute la termen.
A venit, apoi, in 2000, Adrian Nastase (aflat astazi, pentru a doua
oara, la� puscarie). Totusi, in timpul mandatului sau, Romania a intrat
in NATO si a finalizat negocierile cu UE, iar, fapt deloc neglijabil, a
inregistrat, zice-se, cea mai "robusta� crestere economica de pana
atunci. E, totusi, ceva� Dar a fost si perioada unor� afaceri necurate!,
in care a fost el insusi implicat si pentru care, iata, vinovat sau nu, se
afla la zdup! Aviz amatorilor�
A urmat Calin Popescu Tariceanu. Acesta s-a aflat intr-un vesnic
"clinci� cu Traian Basescu (Mihaileanu, cum l-a numit, ironic, Nastase
pe Basescu). Ce nu poate fi totusi uitat este prestanta cu care Tariceanu
si-a aparat cu demnitate functia de premier, in fata ingerintelor
"turbulentului� Traian Basescu � jucatorul.
� Ceea ce, evident, nu a fost cazul lui Boc 1, 2, 3, 4, 5! El, Boc, s-a
"remarcat� doar prin incompetenta, fiind, in fapt, marioneta lui Traian
Basescu, personaj lipsit de demnitate, in relatiile cu UDMR, si nu numai,
fara idei, caruia, in interventiile televizate, ii "turuia gura, fara a spune
nimic�, gandirea lui fiind, de fapt, cea a lui Traian Basescu. Sfarsitul lui
Boc, ca premier, a fost pe masura "calitatilor� sale: la presiunea strazii,
Guvernul Boc a fost aruncat precum� o masea stricata.
Lui Boc i-a urmat M. R. Ungureanu. Un fel de Guvern Boc II care, in
mandatul sau de numai 72 de zile, a ramas in istorie prin aceea ca a
transformat Palatul Victoria intr-o vitrina plina cu produse de ingrijirea
corpului, pentru nas, gat si urechi, creme si lotiuni, de trabucuri si
(alese) bauturi! Incredibil!
Acum, guvernarea se afla la USL, prin Guvernul Ponta. Acesta, Ponta,
adica, a avut (are inca) sansa sa demonstreze ca tot ceea ce a promis
va realiza. Insa unele decizii discutabile � luate fara a se consulta cu
partenerii de guvernare, precum coabitarea cu Cotroceniul,
nominalizarea sefilor marilor Parchete s.a. � i-au afectat credibilitatea.
Si in interiorul Aliantei (PSD, PNL, PC, UNPR), cat si in afara. Unii
comentatori l-au etichetat pe Ponta chiar ca fiind� prea moale si
indecis, ca premier. La finele anului trecut circula chiar zvonul ca USL
s-ar destrama. Ceea ce ar insemna � daca s-ar intampla � ca o coalitie
cu o majoritate de 70% in Parlamentul Romaniei nu poate merge mai
departe, din cauza orgoliilor personale ale celor ce o conduc. Cand
USL s-a inregistrat juridic ca o alianta politica, liderul PNL, Crin
Antonescu, spunea: "Ca USL va fi un model de societate, un model de
economie�, iar Victor Ponta clama, cu acelasi prilej, ca "obiectivele
politice ale aliantei sunt insumate in ceea ce, a numit el �Agenda
2019� si vrea ca formatiunile componente sa-si asume clar ca nu vor
colabora nicicum cu Traian Basescu si PDL.�
Pai, daca asa au spus, n-ar fi cazul ca macar acum, in 2014, o coalitie
aflata la guvernare sa-si tina promisiunile facute? Pentru ca, asa cum
s-a vazut, credem, din relatarile de mai sus, dupa 24 de ani democratie,
populatia (votantii, in fond) nu a avut parte decat de frustrari si
dezamagiri; ca a avut multe asteptari, dar putine realizari! Si asta pentru
ca aproape niciun guvern care a condus Romania � in perioada 19902014 � nu si-a respectat promisiunile. Iar USL are, acum, ocazia sa o
faca� Vom vedea!
