DESTEAPTA-TE, ROMANE!
Unirea provinciilor romanesti cu Regatul Romaniei a reprezentat
mult-asteptata materializare a vointei stravechi a romanilor.
Romania, o tara care iesea din razboi pe jumatate distrusa, dar
victorioasa, clocotea de fericire. Spre sfarsitul anului 1918,
efervescenta opiniei publice romanesti de pretutindeni devenise
coplesitoare. Dupa ce provinciile istorice romanesti pana atunci
instrainate � Basarabia, Bucovina si Transilvania � decid, prin adunarile
proprii, sa-si uneasca destinele cu Regatul Romaniei, iesit victorios
din Primul Razboi Mondial, Regelui Ferdinand si Consiliului de Ministri
nu le ramanea decat sa ratifice vointa acestor adunari.
BASARABIA este prima provincie care se indreapta, prin vot
democratic, spre Patria-Mama. La data de 9 aprilie 1918, Regele
Ferdinand lua act de Unirea Basarabiei cu Regatul Romaniei (27 martie).
Sfatul Tarii din Basarabia votase, cu 86 de voturi pentru, 3 contra si 36
de abtineri, rezolutia unirii tinutului de la rasarit de Prut cu "Mama Sa,
Romania�. Basarabia era tinutul romanesc rupt "de Rusia acum o suta
si mai bine de ani din trupul vechei Moldove�. Primul ministru roman,
Alexandru Marghiloman afirma despre unirea Basarabiei cu Romania
ca "in numele poporului roman si al Regelui Romaniei, cu adanca
emotie si falnica mandrie, iau act de hotararea Sfatului Tarii si declar
ca, de azi inainte, Basarabia este pe veci
unita cu Romania�, iar regele Ferdinand
urmatoarele: "Un vis frumos s�a infaptuit.
Din suflet multumesc Bunului Dumnezeu ca
mi-a dat, in zile de restriste, ca o mangaiere,
sa vad, dupa o suta de ani, pe fratii nostri
basarabeni revenind la Patria Mama�.
CHEMAREA LA ARME
Unirea Basarabiei cu Romania se petrecuse
intr-un moment delicat, cand guvernul
Marghiloman a fost nevoit sa incheie o
pace umilitoare cu Puterile Centrale. Dar
situatia pe front avea sa se rastoarne in
favoarea trupelor anglo-franceze. Romanii
sunt chemati din nou la arme. Generalul
Berthelot lanseaza o proclamatie catre
romani: "Tarani, sculati-va si luati armele
impotriva cotropitorilor! Acesta este apelul
Patriei Romane pentru care voi ati suferit.
Acesta este apelul guvernului vostru care
a jertfit totul pentru �Marea Romanie�.
Acesta este apelul stramosilor, al umbrei
lui Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Mircea
cel Batran. Acesta este strigatul feciorilor
si fratilor vostri cazuti cu glorie pe campul
de bataie de la Oituz, Marasesti si Marasti,
si pretutindeni unde a fost nevoie de
apararea pamantului. Iar maine veti vedea
steagul englez si tricolorul francez falfaind
alaturi de tricolorul vostru la puternica
suflare a victoriei si libertatei. Sculati-va,
frati romani, si aruncati-va asupra
dusmanului!�.
BUCOVINA
"A sosit ceasul ca Tarile Romane dintre
Nistru si Tisa sa formeze un singur stat
unitar�. Declaratia apartine lui Iancu
Flondor, presedintele Consiliului Secretarilor de
Stat din Bucovina si a fost facuta in
noiembrie 1918. Iancu Flondor a dat citire
"Declaratiei de Unire�, in care se arata ca:
"De la fundarea Principatelor Romane,
Bucovina, care cuprinde vechile tinuturi
ale Sucevei si Cernautilor, a facut parte din
Moldova, care in jurul ei s-a inchegat ca
stat; ca in cuprinsul hotarelor acestei tari
se gasesc vechiul scaun de domnie de la
Suceava, gropnitele de la Radauti, Putna
si Sucevita, precum si multe alte urme si
amintiri scumpe din trecutul Moldovei; ca
fiii acestei tari au aparat, de-a lungul
secolelor, fiinta neamului lor impotriva
tuturor incalcarilor din afara si a cotropirii
pagane; ca 144 de ani poporul bucovinean
a indurat opresiunile unei carmuiri straine
care ii nesocotea drepturile nationale; ca,
in 1774, prin viclesug, Bucovina a fost
smulsa din trupul Moldovei si cu de-a sila
alipita coroanei habsburgice; ca, 144 de
ani, bucovinenii au luptat ca niste mucenici
pe toate campurile de lupta ale Europei
pentru gloria Austriei; ca a sosit ceasul ca
Tarile Romane dintre Nistru si Tisa sa
formeze un singur stat unitar. Noi, membrii
Congresului General al Bucovinei, intrunind
suprema putere a tarii si fiind singurii
investiti cu puterea legislativa, in numele
suveranitatii nationale hotaram: unirea
neconditionata si pe vecie a Bucovinei, in
vechile hotare, pana la Ceremus, Colacin
si Nistru, cu Regatul Romaniei�.
Actul Unirii i-a fost prezentat, la Iasi,
Regelui Ferdinand, de catre o delegatie
bucovineana. La 18 decembrie 1918, Regele
Ferdinand Intregitorul decreta: "Bucovina, in
cuprinsul granitelor sale istorice, este si
ramane de-a pururea unita cu Regatul
Romaniei�. Acest decret consfintea
hotararea unanima a Congresului general al
Bucovinei din Cernauti de la 15/28 noiembrie
1918. Pana la unificarea totala cu Regatul
Romaniei, Adunarea Nationala de la Alba-Iulia
constituise un Consiliu Dirigent cu sediul in
Sibiu, cu rolul de a guverna provizoriu
provincia romaneasca. Acesta era prezidat de
Iuliu Maniu, care se ocupa si de treburile
interne, Vasile Goldis (Culte si Instructiune
Publica), Alexandru Vaida-Voievod (la Externe).
"Prin aceasta, Transilvania, Banatul si partile
locuite de romani ale Tarii Unguresti s-au rupt
de Statul Ungar si, pana la infaptuirea
definitiva a unirii cu Regatul Roman, au ajuns
sub guvernarea noastra�, afirma primul numar
al Gazetei Oficiale a Consiliului Dirigent al
Transilvaniei, Banatului si partilor romanesti
din Ungaria.
La 11 decembrie 1918, Regele Ferdinand,
luand act de "hotararea unanima a Adunarii
Nationale din Alba-Iulia�, decreta: "Tinuturile
cuprinse in hotararea Adunarii Nationale
din Alba-Iulia de la 18 Noiemvrie/1 Decemvrie
1918 sunt si raman de-a pururea unite cu
Regatul Romaniei. Presedintele Consiliului
nostru de Ministri este insarcinat cu aducerea
la indeplinire a decretului-lege de fata�.
Raportul presedintelui Consiliului de
Ministri, marele om politic Ion I.C. Bratianu,
glasuia: "Dupa mari suferinte, vitejia minunata
a ostirei noastre isi gaseste rasplata. Alaturi
de gloriosii ei aliati, Romania este astazi
printre invingatorii lumei, Basarabia si
Bucovina s-au unit cu Patria-Muma, iara
peste Carpati, romanii, cari impreuna cu noi
de atata vreme asteptau ceasul intregirei
neamului, indata ce si-au putut spune
gandul, au proclamat, prin marea lor Adunare
Nationala intrunita la Alba-Iulia, in 18 Noemvrie/
1 Decemvrie 1918, unirea lor neconditionata
si de-a pururea cu Regatul Romaniei. Unirea
aceasta, in ziua cand marii nostri aliati sunt
invingatori, isvoraste din puterea de viata a
poporului roman, din vitejia soldatilor nostri
si din vointa hotarata a romanilor de pretutindeni.
Ea se intemeiaza pe fiinta insasi a
neamului romanesc, care, de aproape 2.000
de ani, in mijlocul tuturor vitregiilor vremii, a
stiut sa-si pastreze neatins caracterul de
constiinta nationala. Ea se reazima pe
cerintele istoriei, cari ii impun desfiintarea
tuturor granitelor nedrepte si nefiresti si
statornicirea Statelor dupa principiile
nationalitatilor�.
Transilvania,
1 Decembrie 1918
Partidul National Roman decide, la 29
septembrie 1918, la Oradea, elaborarea unei
declaratii asupra dreptului natiunii romane din
Transilvania "de a dispune de ea insasi�.
Textul declaratiei redactate de Vasile Goldis
este prezentat de Alexandru Vaida-Voievod,
la 18 octombrie 1918, in Parlamentul de la
Budapesta. Ideile principale cuprinse in
declaratie aveau la baza o serie de principii
enuntate de presedintele Statelor Unite,
Woodrow Wilson, in speranta ca astfel va
putea fi obtinut sprijinul marilor puteri. In
document se sustinea necesitatea convocarii
unei adunari nationale si nerecunoasterea
Parlamentului si Guvernului Ungariei ca reprezentanti
ai natiunii romane. La 30 octombrie
1918, la Budapesta, se constituie Consiliul
National Roman Central, compus din cate sase
membri ai Partidului National Roman - Teodor
Mihaly, Vasile Goldis, Aurel Vlad, Alexandru
Vaida-Voievod, Stefan Cicio-Pop, Aurel Lazar
si ai Partidului Social-Democrat - Ioan Flueras,
Basil Surdu, Iosif Renoiu, Tiron Albani, Enea
Grappini, Iosif Jumanca. La 3 noiembrie,
Consiliul isi muta sediul la Arad si devine
organul de decizie si reprezentare a natiunii
romane din Transilvania. Intre 29 octombrie si
1 noiembrie, ia fiinta Consiliul Militar Central
Roman, structura menita sa asigure ordinea
si securitatea populatiei romanesti, prin
consilii si garzi nationale pe tot cuprinsul
Transilvaniei. In tot acest timp, Guvernul
Romaniei desfasura o activitate sustinuta de
propaganda, in statele aliate, in favoarea
unirii, prin diplomatii din marile capitale, dar si
prin diverse personalitati culturale si politice.
Intre 13-15 noiembrie s-au purtat la Arad
tratative cu delegatia reprezentantilor
Guvernului Ungariei. Fruntasii transilvaneni au
cerut separarea definitiva a Transilvaniei de
Ungaria, in timp ce delegatia ungara a admis
doar autonomia. Negocierile esueaza. Printr-o
nota ultimativa, din 22 noiembrie, Consiliul
National Roman Central adresa Guvernului
Ungariei cererea de recunoastere a puterii
depline a Consiliului asupra Transilvaniei.
Consiliul National decide sa convoace, la 1
decembrie, la Alba Iulia, o Adunare Nationala
a Romanilor din Transilvania si Ungaria. Pentru
aceasta Adunare urmau a fi alesi 600 de
deputati, pe baza de vot universal, si 628 de
reprezentanti ai organizatiilor si societatilor
culturale. Participa la alegeri romanii din
Transilvania, Banat, Crisana, Maramures. Timp
de 12 zile, sunt alesi cate cinci reprezentanti
de circumscriptie, revendicarile fiind unirea
cu Romania, reforma agrara, vot universal.
Alba Iulia a fost aleasa si datorita faptului ca
Mihai Viteazul realizase Unirea Principatelor
Romane tot in acest oras. Cei 1.228 de delegati
alesi s-au reunit la Cazinoul din Alba Iulia, in
timp ce, in oras, peste 100.000 de oameni le
asteptau hotararile. Erau reprezentate toate
categoriile sociale, delegati ai tuturor
regiunilor istorice romanesti. Adunarea
Nationala de la Alba Iulia proclama Unirea
"acelor romani si a tuturor teritoriilor locuite
de dansii cu Romania�.
"Tinuturile cuprinse in hotararea Adunarii
Nationale din Alba-Iulia de la 18 Noiemvrie/
1 Decemvrie 1918 sunt si raman de-a pururea
unite cu Regatul Romaniei.� � REGELE
FERDINAND.
La 30 noiembrie 1918, familia regala se
intoarce, dupa doi ani, in Bucuresti. "Acum
doi ani, exact in aceeasi zi, fugeam din
capitala noastra, pribegi, nestiind incotro
mergem�, noteaza Regina Maria in "Povestea
vietii mele� (Ed. Moldova, 1991). La 1
Decembrie 1918, familia regala a fost
intampinata la gara Mogosoaia de generalii
romani, francezi si englezi, in frunte cu
Berthelot si Prezan. "La mijlocul drumului
ne-a intampinat un sobor de preoti in odajdii
stralucitoare; venisera sa binecuvanteze
intoarcerea noastra�, scrie regina. In Piata
Victoriei, alaiul regal este intampinat de
primar, de membrii Guvernului si de toti
oamenii politici importanti. "O multime de
doamne entuziaste ma acopera cu o ploaie
de flori, lucru nu tocmai usor de infruntat
cand esti calare... Orasul innebunise de tot.
Aveai impresia ca pana si casele, si pietrele
drumului strigau urale impreuna cu
multimea�.
"Din ordinul Regelui
Ferdinand I�
"ROMANI,
Razboiul, care de doi ani a incins tot mai
strans hotarele noastre, a zdruncinat adanc
vechiul asezamant al Europei si a invederat
ca pentru viitor numai pe temeiul national
se poate asigura viata pasnica a
popoarelor. Pentru neamul nostru el a adus
ziua asteptata de veacuri de constiinta
nationala: ziua unirii lui�
De noi atarna astazi sa scapam de sub
stapanirea straina pe fratii nostri de peste
munti si din plaiurile Bucovinei, unde Stefan
cel Mare doarme somnul lui de veci. In noi,
in virtutile, in vitejia noastra sta putinta de
a reda dreptul ca, intr-o Romanie intregita
si libera de la Tisa pana la Mare, sa propaseasca in pace potrivit datinilor si aspiratiei
gintei noastre�
OSTASI,
V-am chemat sa purtati steagurile voastre
peste hotarele unde fratii nostri va asteapta
cu nerabdare si cu inima plina de nadejde.
Umbrele marilor voievozi Mihai Viteazul si
Stefan cel Mare ale caror ramasite zac in
pamanturile ce veti dezrobi, la Calugareni
si Plevna. Veti lupta alaturi de marile natiuni
cu care ne-am unit. O lupta apriga va
asteapta. Cu barbatie sa-i induram insa
greutatile si cu ajutorul lui Dumnezeu
izbanda va fi a noastra.�
La implinirea a 95 de ani de la Marea Unire,
inimile romanilor de pretutindeni bat la
fel de navalnic. Caci, asa cum spunea
mitropolitul patriot, Elie Miron Cristea:
"Patria este casa noastra parinteasca si
vatra ei, cu intreaga lume de amintiri care
ne leaga de ea. Iubirea Patriei este iubirea
gradinii si a locurilor din satul natal...,
iubirea bisericii si a scolii...,iubirea
hotarului ale carui delnite brazdate de
sudoarea fetei au oferit parintilor belsugul
lor..., iubirea izvoarelor, plaiurilor si a
codrilor, de care sunt legate neintrecutele
noastre poezii si cantece populare...,
iubirea gliei care-i acopera pe neuitatii
nostri parinti si stramosi, care, cu sangele
lor, o au aparat si ingrasat; iubirea
idealurilor pentru care ei si-au jertfit viata�.
