"... Noi, cei care purtam o lupta pentru Neamul nostru...„

"Tribalia - teritoriu cuprins intre raul Morava - la vest (in Serbia de
azi) si raul Iantra - la est, a apartinut in cea mai mare parte
Taratului de Vidin, cu o populatie preponderent romaneasca, si al
carui penultim TAR (ce insemna conducator de tara!) a fost Ioan
Stratimir, nepotul de fiica a lui Basarab I Intemeietorul, Domn si
Voievod al Tarii Romanesti. Ducatul de Vidin a fost constituit in 1280 si
cuprindea teritoriul dintre raurile Pec, Lom, Dunare, si Muntii Heamus,
primul duce fiind Ioan Sisman. Ioan Stratimir s-a nascut la Love� (c.13241325), ca al doilea fiu al lui Ioan Alexandru, si al primei sale sotii,
Theodora de Valahia, cu care se casatorise in 1321. Stratimir era
nepotul de fiica a lui Basarab I, casatorit cu Ana, vara sa, fiica lui
Nicolae Alexandru si sora vitrega a lui Vlaicu-Voda.

Dupa ocuparea Vidinului de catre turci, la 1396-1397, in partea vestica
(aproximativ Timocul �sarbesc� de astazi) a domnit fiul lor, Constantin
al II-lea (n.1370-17 sept.1422), la curtea lui Stefan Lazarevici al Serbiei.
(Jumatate din acest teritoriu fusese anexat de Serbia, iar jumatate a
facut parte din Pasalacul de Vidin). Partea de vest a Pasalacului
(Marginea =Craina) a fost locuita in continuare de romani, care se
bucurau de autonomie - nefiind niciodata cucerita cu sabia(!), fiind
condusa de chinezii (cnezii) locali romani. Armata otomana trebuia
sa anunte din vreme pe ce rute va merge, iar domnitorii Tarii Romanesti
au ctitorit biserici si manastiri in aceasta zona de la sud de Dunare,
trimitand si preoti romani!

In secolul al XVII-lea, Matei Basarab ctitoreste o biserica (e adevarat,
ingropata) cu hramul "Sfanta Parascheva�, la Vidin, capitala Pasalacului
otoman! E deschisa si astazi, si poate fi vizitata!� (sursa, blog: "Cele
doua Tribalii�)

De ce acest atat de intins preambul? Fiindca, oricat ar parea de straniu,
cei mai nefericiti romani din diaspora, lipsiti de elementare drepturi
cetatenesti, sunt cei din Serbia si Bulgaria.

"Romanii din Bulgaria se pot imparti intr-un sector timocean, un sector
dunarean (care se intinde de la raul Timoc si pana la litoralul Marii Negre)
si un sector in interiorul tarii si al Muntilor Balcani. Sub raportul numarului
lor, cu toata grija bulgarilor de a-i scoate, in statistici, cat mai putini,
exista numeroase statistici credibile, citate mai recent, dupa care
numarul romanilor din Bulgaria s-ar ridica la 250.000, iar al aromanilor
la 150.000. Dupa alte statistici, numarul real al acestora ar fi cel putin
dublu. (...) Merita sa mentionam ca despre identitatea de neam si de
limba a fratilor nostri din zona Vidinului vorbesc si sociologii si lingvistii
bulgari, ca sa nu mai amintim pe cunoscutul lingvist german Gustav
Weigand (1892) care, la inceputul secolului trecut, a fost impresionat de
calitatile acestei comunitati romanesti� (Prof.dr.doc. Ion Gherman,
"Romanii din Bulgaria�).
Iconostasul Bisericii din satul Rabrovo, de langa Vidin (Valea Timocului
bulgaresc), are o icoana a Arhanghelului Mihail cu o inscriptie in limba
romana: "Eu si cutitul cel infricosat inaintea hramului Domnului sed.
Privesc milostiveste la cei buni si la cei gresiti, iara pe cei gresiti cu
cutitul meu cel... (probabil, � "infricosat, ii voi pedepsi...�).

"In 1425, printr-o coordonare a armatelor muntene, banatene si
transilvanene, trupele banatene au cucerit cetatea Vidin, dupa o lupta
indarjita. Si Iancu de Hunedoara va tine piept in sudul Dunarii
otomanilor. In campania din 1443 i se alatura un urias numar de
voluntari din zona Morava. La 3 noiembrie va cuceri Nisul. Tot atunci,
Skanderbeg va intoarce armele impotriva turcilor in Albania, in
intelegere cu Iancu de Hunedoara.

In 1444, Ioan Corvin ia cetatea Cladova, orasul Vidin, apoi Razgradul,
Sumenul, Novi Pazarul, ajungand pana la Varna, iar sfarsitul tot in sudul
Dunarii il va gasi. Se spune ca el a impartit satelor de aici dascali si popi.
Viata bisericeasca era sub ascultarea episcopului de Ramnic. Turcii
acorda privilegii romanilor. �Craina era sub carmuirea ereditara a familiei
Carapancea�. Vestit a fost si Stoian Bulibasa beg, la Cladova, care avea
o sotie Fira, si care s-a opus turcilor. �Rascovicii� avura timp indelungat
o putere asemanatoare in Starivlah, iar plasa Cheii (Cliuci) isi pastra
dreptul de a-si alege cnejii sai. Balada lui Patru din Cobilia spune ca
satele aveau, fiecare, cnezi care fac �sabor de sateni si aduna birul�.Vlahii
din sangeacul Semedriei participa la luptele dintre turci si unguri. Soliman
Magnificul le va acorda, in 1521, in schimbul serviciilor cu caracter militar,
un codice de legi �kaun-name�, din care citam: �Vlahii din Branicevo si
Vidin sa nu plateasca niciun haraciu, nici ispenge, sa fie scutiti si liberi
de orice dare, nicio dare de munca sa nu dea, gloabe si pedepse sa nu
plateasca�� (Viorel Dolha, "Tribalia sub dominatia Turcilor�).

Marti, 5 noiembrie 2013, a fost o zi istorica pentru Neamul romanesc,
desi, in general, presa a preferat sa o escamoteze, cu o solidaritate
neinteleasa si demna de cauze mult mai inalte.

"La Senatul Romaniei a fost organizata conferinta cu tema �Cetatenia
romana, un drept al romanilor de pretutindeni si o datorie morala a
Romaniei�, la care a fost dezbatuta o initiativa legislativa ce va acorda
etnicilor romani din jurul frontierelor si Balcani, daca va fi adoptata,
dreptul de a solicita si de a primi cetatenie romana conform unei proceduri
simplificate. Important este faptul ca aceasta initiativa legislativa a fost
semnata de reprezentanti ai Parlamentului Romaniei, senatori si deputati,
din tot spectrul politic, cu exceptia UDMR, si care, in cea mai mare parte,
au si participat la dezbateri.� S-au aflat in Parlamentul Romaniei
reprezentanti ai comunitatilor romanesti din jurul frontierelor si Balcani,
ai Legislativului si Executivului roman, jurnalisti, cercetatori din cadrul
Academiei Romane, doctoranzi si masteranzi, reprezentanti ai romanilor
din Transnistria si Republica Moldova, din Ucraina (Maramuresul de
Nord), Serbia (Voivodina si Timocul romanesc al Serbiei), Bulgaria, si
reprezentanti ai romanilor din Balcani. S-au remarcat punctele de vedere
pertinente privind cetatenia in diverse tari ale lumii ale domnului Vlad
Cubreacov, presedintele Asociatiei �Rasaritul Romanesc� din Republica
Moldova (care pot fi lecturate la :http://cubreacov.wordpress.com/2013/
11/06/conferinta-cu-tema-cetatenia-romana-un-drept-al-romanilor-depretutindenisi-o-datorie-morala-a-romaniei/), precum si cele ale
domnului Mircea Druc, fost prim-ministru al Republicii Moldova.

Profesorul Ion Iovcev, directorul Liceului Teoretic �Lucian Blaga� din
Tiraspol, care, desi si-a redobandit cetatenia romana, a ramas la datorie,
pentru a apara Limba romana in regiunea transnistreana a Republicii
Moldova, a spus: �Pentru noi, daca va fi simplificata dobandirea
cetateniei, nu redobandirea, va fi mai simplu, deoarece se va mari si
numarul copiilor care vor invata in scolile de limba romana. Moldovenii
din Transnistria vor vedea ca Romania este o tara europeana, frumoasa,
in care se vorbeste aceeasi limba ca la ei in regiune�.

Prin alocutiunea exceptionala a parintelui Boian Alexandrovici protopop al Daciei Ripensis si vicar patriarhal - "Este important sa se
puna semnul egal intre roman si vlah in limba sarba�; "Sa nu inghitim
momeala fratilor sarbi, care spun ca vlahii sunt altceva decat romani�,
amintind si faptul ca romani din Timoc primesc cetatenie bulgara, iar
romani din Voivodina primesc cetatenie maghiara - si prin punctele de
vedere ale domnilor Boian Barbuta - liderul Initiativei Romanilor din
Serbia, Vlada Savici - IRS, Stevan Mihailov - liderul Comunitatii Romanilor
din Serbia, al istoricului Slavoljub Gatovici, din Zaiceri, Zavisa Jurj liderul Asociatiei Culturale a romano-vlahilor "Ariadne Filum� din Bor,
Natasha Tosici, presedinta Miscarii Democratice a Romanilor din Serbia,
Tihan Matasaravic, presedintele Asociatiei pentru Cultura si Traditia
Rumanilor "Dunarea� - Kladovo, Aleksandar Najdanovic � presedintele
Asociatiei Studentilor Timoceni, a fost salutata initiativa legislativa a
parlamentarilor romani din tot spectrul politic (cu exceptia UDMR) privind
acordarea cetateniei romane.

Domnul Ivo Gheorghiev - presedintele Uniunii Etnicilor Romani din
Bulgaria "AVE� - a remarcat faptul ca initiativa legislativa privind
modificarea Legii Cetateniei este ca o gura de aer, de salvare, pentru
romanii din Bulgaria, mentionand: �Vreau sa amintesc ca, daca nu
se iau niste masuri de urgenta, in cativa ani, vom disparea. Daca
acum 20 de ani, cand eram copii, cand ne jucam, vorbeam numai
romana, in prezent, copiii nostri, care se joaca in aceleasi sate,
vorbesc numai limba bulgara�.

Vasile Cerbanic � presedintele Clubului Maramuresenilor din dreapta
Tisei (Ucraina) - a cerut simplificarea procedurii de obtinere a cetateniei
precizand: �La un moment dat, aveam impresia ca statul roman este
impotriva noastra. In 2013, de exemplu, lucrurile s-au agravat, pentru
ca deponentii dosarelor au primit refuz din partea Autoritatii Nationale
pentru Cetatenie. Trebuie sa se termine odata cu toate cozile la Comisia
pentru cetatenie si la vizele pe care le luam pentru a ajunge in Romania.
De ce noi, care suntem in Transcarpatia de sute de ani, vorbim limba
romana si avem zeci de sate romanesti, nu putem beneficia de acest
drept al obtinerii cetateniei romane?�

Au mai exprimat puncte de vedere importante doamna Eleonora
Cercavshi - directoarea Liceului "Stefan cel Mare si Sfant� din
Grigoriopol, regiunea transnistreana, domnul Emil Tarcomnicu, etnolog,
cercetator la Institutul de etnografie si folclor "Constantin Brailoiu� al
Academiei Romane, un bun cunoscator al realitatilor timocene.
Parlamentarii romani, deputati si senatori, au fost impresionati de
alocutiunile reprezentantilor romanilor din jurul Romaniei si au dat
asigurari ca toate sugestiile primite vor ajunge la comisii pentru ca
propunerea legislativa sa fie cat mai solida. De remarcat si articolul
domnului deputat PSD Bogdan Diaconu, din �ADEVARUL� din 6
noiembrie, intitulat �Vesti tragice despre romanii din comunitatile
istorice�. Intreaga conferinta poate fi vizionata la: http://www.privesc.eu/
Arhiva/18713/Conferinta-cu-tema--Cetatenia-romana--un-drept-alromanilorde-pretutindeni-si-o-datorie-morala-a-RomanieiBoian Barbuta � liderul Initiativei Romanilor din Serbia: "Multumesc
pentru invitatie, este o zi istorica pentru romanii din afara granitelor
Romaniei, suntem romani ingropati in Serbia si fara nicio posibilitate.
Este o datorie istorica a Tarii noastre-Mama sa ne acorde cetatenia,
iar acest lucru va schimba multe la noi. Noi avem mari probleme la noi
acasa cu asimilarea, si, daca intram in problemele cu scoala, religia,
veti vedea ca avem mare nevoie de ajutor. Ce capatam noi, ca romani
din Serbia, prin cetatenie romana? Capatam ceva ce se cheama
identificare! Intreaga manipulare in Serbia este in jurul unui consiliu
romanesc cu denumire vlaha (CNMNVS). Neamul nostru romanesc
exista, si trebuie sa fie si mai puternic. Pentru noi, identificarea aceasta
este mare lucru, mai liberi o sa fim, noi, cei care purtam o lupta pentru
Neamul nostru, daca avem aceasta cetatenie a Tarii-Mama�.

Tihan Matasarevic � presedintele Asociatiei pentru Cultura si Traditia
Rumanilor �Dunarea� � Kladovo, Serbia: �In ultimii doi ani, la toate
adunarile noastre din Timoc se puneau trei intrebari importante: biserica
romaneasca, limba romana in scoli si cetatenia. Eu vin din zona Kladovo,
unde sunt 22 de sate romanesti, in care 90 la suta sunt romani si vorbesc
limba romana. Circa 11.000 de romani din Kladovo sunt plecati la munca
in strainatate si si-au luat cetatenie germana, poate de aceea trebuie
sa le dam cetatenia romana. Avem ceva greutati cu scolile, trebuia sa
inceapa scoala, dar undeva initiativa s-a oprit, la Ministerul Educatiei.

Primii pasi pe care Romania trebuie sa-i faca este sa colaboreze direct
cu asociatiile conduse de noi, adica cei care doresc obtinerea
cetateniei sa ceara ajutorul nostru, chiar si pentru intocmirea actelor
si formularelor.��

*

"Moment istoric fara precedent in mijlocul comunitatii romanesti
din Valea Timocului!

Primele cursuri de limba romana cu elemente de cultura nationala
au inceput si in cateva din satele comunei Kladovo. In satul Podvrska,
unde 26 de copii au scris pentru prima oara pe caiete slovele minunatei
limbi romane, au scris pentru prima oara, in romaneste, �mama�.

Emotiile si incarcatura speciala a momentului istoric al debutului
oficial al cursurilor de limba romana in Serbia au fost simtite zilele
trecute si de cei aproape 300 de copii care au mers la scoala in Kladovo
si cateva din satele arodate comunei. Micul orasel de peste Dunare,
din dreptul municipiului Drobeta-Turnu-Severin, este prima localitate
din Valea Timocului � Serbia, in care se invata oficial limba romana in
scolile de stat, iar asta constituie premiera absoluta a ultimelor doua
secole de istorie greu incercata a comunitatii romanesti din Timoc�
(Romeo Crismaru, 14 noiembrie 2013).
Sa fie intr-un ceas bun! Despre acest moment, insa, vom detalia cu
alt prilej.

Lasă un comentariu