Amintiri din vremi de altadata

Scurt prolog

Profesorul-pensionar cucerzean,
Aurel Seulean, este cel mai
vechi si indreptatit, in timp,
colaborator al gazetelor ce au
aparut, in special, la TarguMures. A inceput, inca tanar fiind,
a scrie la cotidianul "Steaua
rosie�, apoi a continuat la
"Cuvantul liber�. In cele doua
periodice muresene au vazut
lumina tiparului mai mult de 2.000
de articole purtand semnatura lui
Aurel Seulean, prietenul apropiat
al gazetarilor. Nu s-a limitat la cele
doua gazete, a publicat in cele
de specialitate ale dascalilor, ca
sa dam doar acest exemplu. Stiri,
note, articole, reportaje, interviuri
stau marturie consecventei de
publicist a acestui profesorpensionar
din comuna Cucerdea.
De altfel, la domiciliul sau am avut
prilejul sa vad volume intregi de
productii gazetaresti indosariate,
De la inceputurile lor si pana astazi.
Neostoit in ale scrisului Aurel
Seulean, care, iata, zilele trecute,
ne-a trimis (cu propunere spre
publicare) trei articole, si anume:
De la Chincius la Herepea,
Salahor in Poiana Sibiului,
tortionarul Ion Ficior s-a nascut
la Cucerdea. Toate se constituie
in amintiri din vremi de altadata!
Astazi, in pagina de ziar,
propunem spre lectura cititorilor
"Cuvantului liber�, cea dintai
scriere mentionata .
(DORIN BORDA)

"De la Chincius la Herepea�

In anii tineretii mele am functionat la mai multe scoli din satele
fostului Raion Tarnaveni. Interesul serviciului m-a transferat la Scoala
Generala din satul Chincius, anul de invatamant 1952-1953. Deja, satul
era electrificat, colectivizat. Eram trei cadre didactice, cu bogata
activitate cultural-artistica desfasurata cu elevii, dar mai cu seama cu
tineretul. Satul fiind, asadar, electrificat, pe deasupra mai era si radioficat.
In casele fiecarui colectivist era cate un difuzor. Prin intermediul
difuzorului erau transmise stiri locale, muzica intre orele 5-23. Nu lipseau
programele artistice pe care le acompaniam cu acordeonul. In cadrul
stirilor erau evidentiati multi colectivisti, dintre care ii nominalizez pe
Ioan Candea, Simion Medesan, Octavian Popa, Gheorghe Nan, Lucretia
Veliche, Floarea Candea.
Locuiam in cancelaria scolii, abonat fiind la o mancare calda pe zi.
La cerere, in anul scolar 1953-1954 am fost numit dascal in satul vecin,
Herepea, o asezare mica, frumusica, cu oameni harnici, credinciosi si
binevoitori. Director al scolii era Ion Velicu, foarte bine pregatit
profesional si de o rara omenie. La Herepea am locuit la Gheorghe
Marginean, zis a lui Talparu. Satul nu era inca colectivizat, nici
electrificat. Secretar de partid era o tiganca semianalfabeta, numita
Marisca. Am reusit sa incropesc un mic taraf, impreuna cu Gheorghe
Costin, a lui Tolobau, cu Ion Velicu, directorul, care canta la vioara, cu
clarinetistul Virgil Candea. De multe ori ne deplasam, cu taraful, in
satul vecin Silea, unde eram primiti cu mare bucurie de catre cei care
asistau, la caminul cultural, la programul prezentatde noi. Viata
frumoasa, plina de amintiri dintre cele mai placute!
AUREL SEULEAN

Lasă un comentariu