Fie că suntem credincioși catolici sau ortodocși, Paștele se apropie. Marea Sărbătoare a Creștinătății, Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, izbânda vieții în fața morții. Marea majoritate dintre noi cunoaștem adevărul biblic al trădării, vânzării, al drumului Golgotei, al răstignirii și al morții Domnului nostru Iisus Hristos pe cruce, între cei doi tâlhari, pentru iertarea păcatelor noastre. Învierea Fiului lui Dumnezeu este esența creștinismului, este sărbătorirea binelui, este dovada intangibilă că Iisus Hristos este fiul lui Dumnezeu care, din iubire pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire, Și-a sacrificat fiul.
Iisus Hristos pe cruce a spus: “Doamne, iartă-i, că nu știu ce fac!”
Din păcate, după 2022 de ani, poate spune același lucru. Tot nu știm ce facem și continuăm să-L răstignim în fiecare zi. Au apărut reclamele de Paște, reclame în care numitorul comun este: cumpărați mâncare, cumpărați cadouri, aveți nevoie de saltele noi de Paște, de faianță, de pantofi, de tot ceea ce poate fi vândut și cumpărat. Da, și în copilăria mea, de Paște primeam pantofiori noi sau o rochiță, însă doar pentru a celebra Paștele, a merge la Înviere cu straie noi, în semn de respect pentru această mare Sărbătoare. Acum, totul este despre “Vine Paștele, ai nevoie de robot de bucătărie nou, cu plata în rate, Paștele înseamnă cadouri, bucuria cumpărăturilor... de Paște, dăruiește-i familiei tale noua mașină....”
Pot încerca să înțeleg dorința comercianților de a forța vânzările în apropierea sărbătorilor, dar ceea ce este deranjant este îngrijorarea noastră, a oamenilor, strict referitoare la prețuri, la ce cadouri să facem, la cât de mult să punem pe masă. Nicio vorbă despre esența și motivul acestei Mari Sărbători a creștinismului.
Postul, smerenia, bunătatea, credința, iubirea față de aproapele nostru pălesc în fața prețului la miel, uitând de prețul plătit pentru ca noi să fim, încă, aici. Știu că vorbele: “Să fim mai buni, mai iertători, mai smeriți și mai aproape de alți oameni” sunt tipare care, de regulă, apar înaintea sărbătorilor, când, de fapt, ar trebui să le trăim în fiecare zi, dar noi am ales clevetirea, mândria, îmbuibarea, indiferența, egoismul, lăcomia, toate acestea îndepărtându-ne de Dumnezeu.
Probabil, unii dintre dvs. veți spune că, iubirea față de Dumnezeu, credința se poartă în suflet, ceea ce e foarte adevărat, dar toți știm că, de fapt, “Cuvintele nu înseamnă nimic, dacă nu sunt susținute de fapte!”
Fiecare moment trăit în rea-litatea cruntă a zilelor noastre, când vedem în jurul nostru atâta rău în diferite forme, ar trebui să ne abată gândul, nu de la dorința unei vieți normale și decente, ci de la dorința noastră excesivă de a avea mai mult decât, practic, avem nevoie. Putem avea bunuri materiale în plus, mâncare, mașini, îmbrăcăminte, dar ceea ce niciodată nu va fi în exces sunt credința, smerenia, iubirea față de aproapele nostru și față de Dumnezeu.
Vom cumpăra ceea ce este nevoie pentru a avea un Paște frumos alături de cei dragi nouă, dar haideți să nu uităm de ce vopsim ouăle, chiar dacă nu le facem sidefate, haideți să ne amintim de jertfa Mântuitorului nostru, de Înviere, adevăratul motiv al acestei Mari Sărbători Creștine.
Da, mielul este scump, dar este doar o tradiție, în schimb iubirea, bunătatea, credința sunt pe gratis și le avem fiecare dintre noi. Dăruindu-le, vor spori, cultivându-le, vom umple nu sto-macuri, ci suflete. Altfel, riscăm să ne trezim cu stomacurile pline, egouri satisfăcute și sufletele goale, flămânde și sterpe.
ANTONELA DUMITRACHE
