Stratul limbii romane (XVIII)
numeral, -a, numerali, -e � substantiv neutru,
adjectiv 1. s.n. Parte de vorbire flexibila care exprima,
sub diferite aspecte, un numar, o determinare
numerica a obiectelor sau ordinea obiectelor prin
numarare. 2. adj. (inv.) Care se refera la numere, care
se indica prin numere. Termeni numerali; litere
numerale. Din fr. num�ral, lat. numeralis.
Romanii au creat un sistem grafic astfel ca
numerele erau redate prin litere.
Cifra ca simbol grafic reprezinta unul dintre
numerele de la zero pana la noua, simbol care se
foloseste pentru scrierea numerelor� numar. 2[�],
3[�] Din it. cifra, lat. cifra.
Cifra araba � fiecare dintre cifrele care apartin
celui mai raspandit dintre sistemele zecimale de
numeratie (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9).
Cifra romana = cifrele reprezentate prin litere din
alfabetul latin; I=1; V=5; X=10; L=50; C=100; D=500;
M=1000. Cifrele I, X, C, M (1, 10, 100, 1000) pot fi
folosite prin repetare XXX=30, prin combinari multiple.
Prin trasarea unei linii orizontale deasupra cifrelor
obisnuite se arata ca numarul respectiv a fost
multiplicat de 1000 de ori. (Sursa: Gh. I. Serban:
culegere de texte latine � compendiu de gramatica,
vocabular latin-roman � Editura Porto-Franco, Galati, 1995)
Ii multumesc prietenei mele, profesoara de Limba
Latina, Maria Cont, pentru cartea oferita, o sursa
bibliografica foarte utila in conceperea tabletelor
de la rubrica "Mult e dulce si frumoasa�.
Daca mai adaug si sfaturile profesoarele de Limba
si Literatura Romana, Maria Gheborean (sora ea),
Mariana Chirvase, Codruta Baciut (prin culegerea
de exercitii daruita), Valerica Duicu, Livia Vasiesiu,
Dorina Lupsor, Anca Blaga si as aminti pe alte
prietene, as putea considera aceasta rubrica a
noastra (si nu a mea, a semnatarei).
Revin la numeral, ca parte de vorbire, mentionand
ca in limba romana, clasificarea este identica cu
cea din limba latina.
"Igitur Valachica lingua primis suis saeculis fuit
pura et genuina latina�� Asadar, "limba valahica a
fost in primele sale secole pura si din nastere
latina��. (Dimitrie Cantemir)
In textul extras din manualul de Limba Latina,
numeralul are valoare adjectiviala.
Dificultatile de interpretare gramaticala a acestei
parti de vorbire constau tocmai in valorile ei
morfologice: cand are valoare substantivala ("Si ma
asculta el, si ma asculta si unde nu s-apuca de
insemnat la greseli cu ghiotura pe o dranita: una,
doua, trei, pana la douazeci si noua� � (Ion Creanga,
Amintiri din copilarie), cand adjectiviala (Al treilea
baiat se furisase in grajdul cailor, se trantise in iesle
sa nu-l mai gaseasca nimeni, iar cele doua fete, Tita
si Ilinca, plecasera repede la garla sa se scalde�
(Marin Preda, Morometii), cand adverbiala ("Intr-o
prelunga fierbere de racnete si gemete, opincarii si
vanatorii se prabusisera inca o data spre reduta;
ajunsera la parapet; impuscatorii de sus se zvarliri in
santuri ingroziti� � Mihail Sadoveanu, Luarea Grivitei.
